Povestea moldoveanului care vrea să-i cucerească pe ieșeni cu bucate georgiene. Și-a deschis un restaurant

O nouă oază culinară s-a deschis la Iași, oferind clienților săi o experiență autentică în universul gastronomic caucazian. La finalul lunii decembrie, în cartierul Copou, a luat viață „Caucaz,” un restaurant fondat de Sergiu Bargan, un antreprenor originar din Republica Moldova stabilit la Iași de mai mulți ani.

În vârstă de 33 de ani, Sergiu Bargan a împărtășit că pasiunea sa pentru cultura și bucătăria din Caucazul de Sud l-a inspirat să aducă această tradiție culinară în inima Iașului. Tânărul antreprenor s-a îndrăgostit de stilul de viață și de vechile tradiții ale popoarelor din această regiune, motivându-l să creeze un loc autentic pentru iubitorii de gastronomie, scrie Ziarul de Iași.

Meniul bogat al restaurantului Caucaz include preparate georgiene, azere și cu specific armenesc, cu denumiri care pot părea complicate la prima vedere. Cu toate acestea, clienții sunt încurajați să exploreze și să descopere aromele unice și gusturile exotice ale bucătăriei caucaziene.

Sergiu Bargan a subliniat importanța găsirii unui bucătar cu experiență în preparatele caucaziene pentru a pune bazele unui meniu autentic și apetisant. Brand-chef-ul restaurantului, provenind dintr-o familie mixtă, cu origini ucrainene și georgiene, aduce în preparatele sale autenticitate și tradiție.

Unul dintre provocările pe care antreprenorul le-a depășit cu succes este pronunțarea denumirilor specifice din meniu, aspect important pentru a oferi o experiență autentică clienților. În plus, șeful de sală, Adrian Panainte, a subliniat că mâncarea din Caucaz este servită într-un mod tradițional, unde oamenii împart preparatele și se bucură de o atmosferă festivă.

Bucătăria georgiană, în special, se remarcă prin utilizarea abundentă a condimentelor precum coriandrul și mixuri autentice de arome strânse de-a lungul secolelor. Totodată, modul de servire europeanizat aduce un plus de sofisticare preparatelor tradiționale, fără a compromite autenticitatea.

În ceea ce privește vinurile georgiene, Sergiu Bargan și Adrian Panainte au evidențiat particularitățile metodei de vinificare a acestora, care se distinge prin folosirea unor vase de ceramică numite kvevri sau churi. Această tehnică tradițională, recunoscută de UNESCO, contribuie la obținerea unor vinuri cu note fructate distincte.

Deschiderea restaurantului Caucaz a stârnit un interes considerabil în rândul ieșenilor, atrăgând atenția atât a celor obișnuiți să frecventeze restaurante, cât și a profesioniștilor din industria HoReCa din Iași.

Sergiu Bargan, absolvent al Liceului Garabet Ibrăileanu, cu studii ulterioare în Drept și Economie, împărtășește cu clienții săi nu doar deliciile culinare caucaziene, ci și povești despre cultura și tradițiile popoarelor din această regiune cu o istorie bogată.

Astfel, restaurantul Caucaz devine nu doar un loc de întâlnire pentru iubitorii de gastronomie, ci și o punte culturală între Iași și tradițiile autentice ale Caucazului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovean #iasi #restaurant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.