Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament