Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2022, în perioada crizei energetice, Republica Moldova a plătit în plus 12 milioane de lei timp de 3 luni din cauza reticenței directorului Energocom de a cumpăra energie electrică de la producătorii moldoveni, potrivit declarației directorului ML Energy, Veaceslav Moldovan, făcută în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”.

„În ciuda contractului negociat, în octombrie 2022, pentru cumpărarea a 20 MWh în noiembrie, Bînzari a refuzat și a cumpărat toată energia electrică din România. Astfel, Republica Moldova putea economisi 12 milioane de lei pentru 20MWh. Pierdere directă – (231 euro – 188 euro)*20MWh*720 ore = 619.200 euro = 19.20 * 619.200 euro = 11.888.640 lei / 330.000.0000 kWh = 0.036 lei. În cadrul grupului ML Energy nu există niciun producător eligbill.”, a punctat Moldovan

Directorul Energocom, Victor Bînzari, contactat de BANI.MD, susține că în grupul dlui Moldovan sunt mai multe companii care au statut eligibil și au un tarif stabilit de ANRE cu care trebuie să vândă energia.

„Noi cu toate companiile care au statut eligibil suntem obligați prin lege să le cumpărăm energia la prețul stabilit de ANRE. În acel contract erau câteva companii care aveau contract cu noi, ei fiind parte a grupului ML Energy, dar voiau să ne vândă energie la un preț mai mare pe fundalul crizei energetice și a prețurilor mai mari din piață. Respectivele companii nu au vrut să vândă cu un 1 leu energia către Energocom, dar prin intermediul ML Energy cu un preț mai mare. Mai mic decât cel din piață, dar mai mare față de tariful stabilit de ANRE”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom spune că cei care au contracte și tarife stabilite de ANRE, au garanția că statul le cumpără curentul pentru o anumită perioadă. Este vorba de 10-15 ani.

„Oare când vedem că este convenabil pe piață vindem la prețul mai mare de piață, iar când e mai mic pe piață, vindem cu prețul stabilit de ANRE, și de fiecare dată încercăm cumva să ne jucăm cu aceste principii. Problema ei că ei aveau posibilitatea să vândă la Premier Energy, Navitas și la FEE Nord. Or, celelalte companii nu au vrut să aibă relații cu dl Moldovan. Jumătățile de adevăr nu sunt chiar corecte. Ba mai mult, în urma discuțiilor pe care le-am avut la ANRE, dl Moldovan a spus că nu este vorba de preț ci e vorba de principiu ca să vândă energie la Energocom”, a conchis Bînzari.