Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a vizitat în Kazahstan fabrica de înghețată „IceMaster – Ice Cream”, o întreprindere mixtă cu capital moldovenesc, parte a imperiului JLC Group, controlat de familia Jardan. Potrivit directorului general Iurie Jardan, cifra de afaceri a companiei în 2024 a depășit 80 de milioane de euro.

„Este o mare onoare pentru compania noastră să reprezinte Republica Moldova în Kazahstan și Kazahstanul în Moldova. Ne asumăm rolul de punte între cele două țări”, a declarat Jardan, fiul omului de afaceri Vladimir Jardan – cunoscut drept „baronul laptelui” din Moldova.

Grupul JLC controlează companii din domeniul lactatelor în Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania. În Moldova, JLC deține peste 68% din capitalul Incomlac Bălți – al doilea cel mai mare producător de lactate din țară.

Din imperiul economic al familiei Jardan mai fac parte rețeaua de magazine Jardi, compania de construcții Monolit, exploatații agricole de peste 2.000 de hectare și fabrici de lactate peste hotare. Vladimir Jardan, fondatorul grupului, a acumulat o parte din afaceri în perioada controversată a privatizării cu bonuri patrimoniale din anii ’90.

Numele său a fost legat de Banca Socială, una dintre cele trei instituții financiare implicate în scandalul „furtului miliardului”. La momentul introducerii administrării speciale de către BNM, Jardan deținea direct 0,72% din acțiunile Băncii Sociale, dar indirect controla 5,28% prin intermediul firmelor Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac.

Deși evită aparițiile publice, Vladimir Jardan rămâne unul dintre cei mai influenți și discreți magnați ai industriei agroalimentare din regiune.