Rezistența Rusiei la sancțiuni arată că este „costisitor și inaccesibil” să izolezi o economie mare și integrată global

Rezistența economică a Rusiei împotriva sancțiunilor a frustrat Occidentul pe măsură ce războiul din Ucraina se întinde în cel de-al treilea an – dar lecțiile învățate din această experiență vor fi valoroase, potrivit Business Insider.

„Lecția principală este că încercarea de a izola complet o economie mare, complexă și integrată global este costisitoare și inaccesibilă”, a scris Elina Ribakova în Financial Times.

În ciuda sancțiunilor ample din partea Occidentului în urma invaziei Ucrainei, Rusia a înregistrat în 2023 o creștere a PIB-ului de 3,6%, după ce s-a contractat cu 1,2% în 2022. Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia să continue să crească în 2024, iar procentul estimat este de 2,6%.

Economia Rusiei a reușit să rămână activă pentru că președintele rus Vladimir Putin s-a pregătit pentru sancțiuni începând din 2014. Moscova și Beijing au lansat, de asemenea, sisteme alternative de plăți pentru a ocoli sistemul SWIFT folosit pe scară largă.

Deși statisticile oficiale din Rusia ar trebui „abordate cu prudență”, a spus Ribakova, economia țării pare să se fi stabilizat datorită cheltuielilor de război. Occidentul nu a oprit complet achizițiile de produse energetice rusești.

„A fost necesar aproape un an ca guvernele de coaliție să reducă achizițiile de petrol și de gaze din Rusia – iar multe dintre corporațiile lor sunt încă implicate activ în comerțul cu Rusia”, a spus Ribakova, care este cercetător asociat non-rezident la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Ea este, de asemenea, director al Programului de Afaceri Internaționale și vicepreședinte pentru politica externă la Școala de Economie din Kiev.

Eșecurile în Rusia sunt lecții pentru viitor, a spus Ribakova. Acest lucru este valabil mai ales pentru că SUA ar putea, într-o zi, impune restricții comerciale împotriva Chinei din cauza unui potențial conflict în Taiwan – un teritoriu autonom pe care Beijing îl revendică ca fiind al său. Întocmai ca Rusia, China s-a integrat în piețele globale și este puțin probabil să fie luată prin surprindere, potrivit Business Insider.

„În cazul Chinei, SUA ar trebui să caute vulnerabilități, păstrându-și totuși o abordare realistă în ceea ce privește limitările sancțiunilor”, a scris Ribakova în FT.

Ea a adăugat că trebuie să existe penalități mai mari pentru cei care evită sancțiunile.

„Experiența cu Rusia este o oportunitate inestimabilă de a îmbunătăți sancțiunile ca instrument de politică externă”, a scris Ribakova.

Sancțiunile secundare funcționează – iar drept dovadă stau băncile chineze care își intensifică verificările de conformitate cu afacerile rusești din cauza temerii de a fi implicate în sancțiunile din ce în ce mai restrictive ale Occidentului împotriva Rusiei.

Acestea includ sancțiuni secundare autorizate de SUA în decembrie, care vizează instituțiile financiare care ajută Rusia să ocolească restricțiile.

Kremlin a recunoscut problemele cu tranzacțiile bancare chinezești, cu purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov declarând în această lună că autoritățile „lucrează” cu Beijing pentru a le aborda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.