India a depășit China și a devenit țara cu cea mai rapidă creștere dintre marile economii ale lumii

Potrivit rezultatelor din ultimul trimestru, rata de creștere a Indiei a fost cea mai mare dintre economiile majore.

Potrivit unui raport publicat miercuri, 28 februarie, de compania de consultanță imobiliară Knight Frank, numărul indienilor superbogați cu o avere netă de cel puțin 30 de milioane de dolari va crește cu 50% până în 2028, cea mai mare creștere din lume, scrie CNN.

Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia Indiei să crească cu 6,5% în 2024, dar guvernul Modi are o estimare mult mai mare de 7,6% pentru anul fiscal care s-a încheiat în martie.

Creșterea susținută va ridica rapid India în rândurile celor mai mari economii ale lumii. Analiștii Jefferies se așteaptă ca țara să devină a treia cea mai mare economie din lume până în 2027, față de a cincea în prezent.

India este, de asemenea, văzută pe scară largă ca o alternativă la China pentru țările și companiile care doresc să-și diversifice lanțurile de aprovizionare, în special pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing.

Guvernul Modi a aprobat recent o investiție de peste 15 miliarde de dolari pentru a construi trei fabrici de semiconductori de către firme, inclusiv Tata Group, un pas major către obiectivul său de a transforma India într-un centru de producție de electronice.

Fabricile sunt de așteptat să creeze 20.000 de locuri de muncă de înaltă tehnologie și aproximativ 60.000 de locuri de muncă indirecte, a spus guvernul într-un comunicat. Executivul indian a spus că investiția a fost un „salt uriaș” pentru ambițiile Indiei în materie de semiconductori.

Secretul Indiei pare a fi jocul dublu gândit de premierul Narendra Modi, care întreţine relaţii comerciale bune atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia.

Recent, Tata Group şi Airbus au semnat un acord pentru a produce elicoptere civile, iar compania rusească Rosneft a investit zeci de miliarde de dolari în sectorul de petrol şi gaze din India.

„Parteneriatul industrial semnat între Tata şi Airbus Helicopters pentru producerea modelului H125 are o componentă semnificativă internă,” a explicat Vinay Mohan Kwatra, ministrul de Externe al Indiei.

India profită și de problemele economice ale Chinei, care încă nu și-a revenit după pandemia de COVID-19. În plus, producția industrială chinezească a dezamăgit, importurile și exporturile au încetinit, iar bula imobiliară a explodat.

Acum, India este țara care oferă Occidentului mână de lucru ieftină, iar companiile mari lasă China și se mută pe subcontinent.

„O mulţime de companii din Uniunea Europeană vor să-şi mute producţia din China. (…) Producţia se mută în ţările din sud-estul Asiei sau în UE, vedem de exemplu Foxxcon, care producea telefoane iPhone în China, acum s-a mutat unde? În India,” a declarat David Nan-Yang Lee, reprezentantul comercial al Taiwanului în Slovacia

Potrivit The Economist, pentru a ajunge din urmă China, India ar trebui să înregistreze o creștere de 10%, timp de aproape 20 de ani.

Infrastructura, logistica și tehnologia sunt încă deficitare în India, iar forța de muncă, deși este mai ieftină, este mai puțin productivă decât cea din China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #china #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.