Chișinăul mai aruncă un cablu peste Prut dintr-un credit de 31 milioane de euro de la BERD

Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a dat undă verde semnării Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

Acest proiect va marca un pas semnificativ în dezvoltarea infrastructurii energetice între cele două țări vecine, având în vedere construcția unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între municipiul Bălți din Republica Moldova și municipiul Suceava din România. De asemenea, în cadrul proiectului, se va construi o stație electrică la Bălți cu o capacitate de 400 kV.

O parte a finanțării va fi destinată reabilitării unor segmente ale rețelelor electrice de transport din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea elementelor de comutare și protecție, precum și a transformatorilor din stațiile electrice.

Pe lângă aspectele de infrastructură, acordul include și un Plan de Acțiuni destinat reformării sectorului energetic, care vizează atât actualizarea cadrului juridic, cât și operaționalizarea pieței energiei electrice, inclusiv înființarea Operatorului Pieței Energiei Electrice.

Proiectul este evaluat la 77 de milioane de euro, din care 40% va fi acoperit prin împrumutul de 30,8 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar restul de 60% va fi acoperit de Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Implementarea acestui proiect va contribui la integrarea rețelei din Republica Moldova în piața Uniunii Europene, îmbunătățind eficiența și stabilitatea sectorului energetic și deschizând noi oportunități pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

în prezent, Chiținăul construiește o linie electrică de înaltă de la Vulcănești la Chișinău care ar urma să fie gata în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.