Chișinăul mai aruncă un cablu peste Prut dintr-un credit de 31 milioane de euro de la BERD

06 Mart. 2024, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2024, 10:53 // Actual //  bani.md

Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a dat undă verde semnării Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

Acest proiect va marca un pas semnificativ în dezvoltarea infrastructurii energetice între cele două țări vecine, având în vedere construcția unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între municipiul Bălți din Republica Moldova și municipiul Suceava din România. De asemenea, în cadrul proiectului, se va construi o stație electrică la Bălți cu o capacitate de 400 kV.

O parte a finanțării va fi destinată reabilitării unor segmente ale rețelelor electrice de transport din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea elementelor de comutare și protecție, precum și a transformatorilor din stațiile electrice.

Pe lângă aspectele de infrastructură, acordul include și un Plan de Acțiuni destinat reformării sectorului energetic, care vizează atât actualizarea cadrului juridic, cât și operaționalizarea pieței energiei electrice, inclusiv înființarea Operatorului Pieței Energiei Electrice.

Proiectul este evaluat la 77 de milioane de euro, din care 40% va fi acoperit prin împrumutul de 30,8 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar restul de 60% va fi acoperit de Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Implementarea acestui proiect va contribui la integrarea rețelei din Republica Moldova în piața Uniunii Europene, îmbunătățind eficiența și stabilitatea sectorului energetic și deschizând noi oportunități pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

în prezent, Chiținăul construiește o linie electrică de înaltă de la Vulcănești la Chișinău care ar urma să fie gata în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 11:52 // Actual //  Ursu Victor

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!