Primele victime ale electoralei din SUA: super-bogaţii şi companiile. Biden propune creşteri de taxe pentru miliardari

07 Mart. 2024, 16:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
07 Mart. 2024, 16:32 // Bani și Afaceri //  bani.md

Administraţia Biden va viza miliardarii şi corporaţiile americane prin creşteri radicale de taxe, ca parte a unui plan de reducere a datoriei naţionale record a SUA şi de creştere a preşedintelui în sondaje înainte de alegerile din noiembrie, scrie FT.

Propunerile, care se aşteaptă să fie dezvăluite în discursul de joi privind Starea Uniunii şi în cursul săptămânii următoare, includ o creştere a impozitului minim pe profit de la 15% la 21%, precum şi un impozit minim de 25% pentru miliardari.

Planurile sunt menite să reducă datoria naţională record a SUA cu 3 miliarde de dolari în următorul deceniu. Potrivit Congressional Budget Office, organismul independent de supraveghere fiscală, acumularea datoriei ţării a ajuns la 26,2 mld. dolari până la sfârşitul anului 2023.

Propunerile, care este puţin probabil să treacă de Congres, dar sunt menite să distingă agenda progresistă a lui Biden de cea a rivalului său republican Donald Trump, vin în condiţiile în care majoritatea alegătorilor rămân neconvinşi de performanţele preşedintelui în ceea ce priveşte economia.

Şaizeci la sută dintre ei spun că dezaprobă modul în care Biden a gestionat economia, potrivit unui sondaj FT-Michigan Ross realizat luna trecută, în timp ce 49 la sută spun că se află într-o situaţie financiară mai proastă decât atunci când a preluat mandatul în 2019.

Discursul anual al lui Biden despre Starea Uniunii marchează o oportunitate critică pentru preşedintele în vârstă de 81 de ani de a-i convinge pe alegătorii sceptici că este capabil să guverneze pentru un al doilea mandat.

Un megadonator democrat, care a fost co-organizator al unei strângeri de fonduri pentru preşedinte anul trecut, a declarat pentru Financial Times că Biden ar trebui „să se retragă” pentru următoarea generaţie de lideri.

„Sunt îngrijorat că nu va câştiga”, a spus donatorul. „Democraţia noastră este în joc. Şi sunt prea multe în joc aici pentru democraţi”.

Propunerea lui Biden de a creşte impozitul minim pe profit vine în contextul în care 58% dintre alegătorii chestionaţi au declarat că marile companii profită de inflaţia ridicată pentru a-şi creşte preţurile, faţă de 36% care dau vina pe politicile democraţilor pentru creşterea bruscă a costului vieţii.

Economiştii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de planurile fiscale atât ale democraţilor, cât şi ale republicanilor. CBO a avertizat că datoria publică va creşte de la 99% din produsul intern brut la sfârşitul anului 2024 la 116% din PIB până la sfârşitul anului 2034. Acest lucru ar marca cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Biden a propus de mai multe ori în ultimii ani introducerea unei taxe pentru miliardari. De asemenea, el a mai spus în trecut că ar creşte rata maximă a impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Ca parte a noilor planuri, administraţia intenţionează, de asemenea, să refuze companiilor deduceri fiscale pentru angajaţii care sunt plătiţi cu mai mult de 1 milion de dolari. Acest lucru ar permite să se strângă peste 250 de miliarde de dolari, potrivit unor înalţi oficiali ai administraţiei.

Spre deosebire de planurile de venituri ale lui Biden, se aşteaptă ca Trump să propună permanentizarea reducerilor de taxe introduse în timpul primului său mandat, care în prezent expiră în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.