O moştenitoare austriacă lasă 50 de străini să decidă soarta celor 25 de milioane de dolari primiţi de la bunica sa

19 Mart. 2024, 17:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
19 Mart. 2024, 17:00 // Bani și Afaceri //  bani.md

Marlene Engelhorn, moştenitoarea austriacă a imperiului lui Friedrich Engelhorn, fondatorul din secolul al XIX-lea al gigantului chimic german BASF SE, are o perspectiva diferită asupra averii sale, faţă de alţi milionari. Ea nu s-a gândit niciodată ca banii îi aparţin, ci că mai degrabă sunt ai familiei sale. Acum, ea plănuieşte să-şi doneze averea către comunitatea austriacă, şi vrea ca 50 de oameni să-şi spună cuvântul în această chestiune, scrie Bloomberg.

Marlene a adunat un grup de 50 de străini, toţi austrieci, care vor decide ce se va întâmpla cu banii săi. Ea a moştenit de la bunica sa peste 25 de milioane de euro şi de atunci a plănuit redistribuirea averii sale. „Consiliul Cetăţenilor”, format din cei 50 de austrieci a fost ales printr-un proces statistic derulat de grupul de cercetare Foresight şi variază în funcţie de locaţie, vârstă, mediu socio-economic şi alţi factori demografici aleşi în încercarea de a fi reprezentativi pentru întreaga populaţie austriacă.

Scopul lui Engelhorn nu este doar de a dona 25 de milioane de euro, ci şi de a stârni discuţii despre inegalitatea imensă dintre bogaţi şi săraci. Ea este frustrată de faptul că averea sa nu a fost impozitată – Austria a eliminat impozitul pe moştenire în 2008 – şi nu consideră că filantropia tradiţională este o soluţie bună, deoarece aceasta îi oferă încă prea multă putere.

„Sunt doar o singură persoană, aşa că pentru mine este o uşurare imensă să ştiu că procesul de redistribuire este mult mai legitim, mai temeinic şi mai democratic decât aş putea să îl fac eu vreodată. Nu avem nevoie de fundaţii”, a declarat moştenitoarea.

Abordarea lui Engelhorn este un exemplu dramatic al modurilor în care moştenitorii averilor dinastice aleg o cale diferită faţă de generaţiile anterioare. Strămoşul ei, Friedrich Engelhorn, a părăsit BASF la sfârşitul secolului al XIX-lea şi şi-a investit averea în predecesorul Boehringer Mannheim, care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic elveţian Roche Holdings AG pentru 11 miliarde de dolari în 1998.

O parte din dorinţa sa de a-şi dona averea provine de la lacunele fiscale de care familia sa a profitat în timpul acelei vânzări, a spus ea.

„Cunoaşterea modului în care a fost acumulată averea în aceste companii şi, prin intermediul lor, în familia mea, mi-a întărit convingerea că averea extremă ca putere trebuie reglementată”, a spus Marlene.

Engelhorn a învăţat şcoli private şi apoi la Universitatea din Viena, unde a studiat literatura şi limba germană. Ideea de a crea Consiliul Cetăţenilor i-a venit după ce a citit despre adunările cetăţenilor, un instrument democratic care câştigă popularitate în Europa. În absenţa impozitării, i s-a părut cea mai echitabilă modalitate de a-şi împărţi averea.

„Nu pot aştepta ca guvernul meu să mă impoziteze. Nu vor face asta prea curând. Dar avem nevoie ca această bogăţie să fie redistribuită în societate”, a declarat Marlene Engelhorn.

Proiectul a fost anunţat în ianuarie, când echipa Consiliului, cu ajutorul Foresight, a trimis invitaţii la 10.000 de persoane selectate aleatoriu în toată Austria. Engelhorn a ţinut o conferinţă de presă în care a anunţat acest demers pentru ca oamenii să nu creadă că este o înşelătorie.

Răspunsul a fost imediat: În primele două zile au primit 700 de e-mailuri de la persoane care au auzit de plan, multe dintre ele împărtăşindu-şi propriile idei despre cum să cheltuiască banii, a declarat Alexandra Wang, care conduce proiectul. (Wang şi Engelhorn s-au întâlnit când prima era fundraiser pentru un think tank austriac progresist la care cel de-al doilea era donator).

Din cele 10.000 de persoane cărora le-a fost trimisă invitaţia, 1.424 s-au înregistrat pentru a participa, ceea ce reprezintă o rată de răspuns neobişnuit de mare, a declarat Martin Haselmayer, cercetător la Foresight. O rată de 5% până la 7% este normală pentru adunările cetăţenilor, a spus el.

Cele 50 de persoane care au fost selectate în cele din urmă se vor întâlni în total de şase ori până în iunie. Primele două întâlniri vor fi în primul rând educaţionale: Week-endurile care urmează vor implica o conversaţie filozofică mai amplă despre cum arată o societate echitabilă, a declarat Wang, care speră că proiectul va crea un model de urmat pentru alţii.

„Acesta este un proiect far care sper că va inspira câţiva oameni de acolo să îşi regândească valorile”, spus ea.

Începând cu al treilea weekend, participanţii vor săpa cu adevărat în soarta banilor lui Engelhorn şi îşi propun să decidă ce să facă cu cele 25 de milioane de euro până în vară. Dacă toţi cei 50 de membri nu se pot pune de acord asupra destinaţiei banilor, aceştia îi vor fi returnaţi, însă Engelhorn şi Wang nu se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple.

În afară de faptul că este imaginea proiectului, Engelhorn nu mai este implicată în proces, dar va ţine un scurt discurs pentru a le mulţumi participanţilor în acest prim weekend.

„Nu sunt atât de fixată pe rezultat. Cel mai important lucru pentru mine este discuţia publică despre bogăţie şi egalitate”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală