Prăpăd financiar la Aeroportul Chișinău după cedarea spațiilor comerciale. Avertismentul lui Tofilat

22 Mart. 2024, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2024, 09:56 // Actual //  bani.md

Oleg Tofilat, fostul director al Căilor Ferate din Moldova (CFM), a exprimat îngrijorări, în cadrul emisiunii „Teritoria svobodi” cu Lilia Buracovschi, cu privire la cedarea spațiilor de la Aeroportul Internațional Chișinău către companii străine, susținând că acest lucru reprezintă un dezavantaj direct pentru stat și cetățeni.

În opinia sa, ar fi mai benefic ca Aeroportul să utilizeze eficient aceste spații, astfel încât veniturile generate să poată fi direcționate către reducerea taxelor aeroportuare și implicit, a costurilor biletelor de avion pentru pasageri.

Tofilat a avertizat că transferul către o companie străină ar putea compromite controlul și transparența în gestionarea acestor resurse strategice, afectând capacitatea autorităților de a asigura beneficii optime pentru stat și cetățeni.

El a admis că procesul de licitație ar putea fi afectat de influențe financiare și corupție, considerând că acesta este gestionat necorespunzător și neprofesionist.

Declarțiile lui Tofilat vin în contextul în care se discută despre posibilitatea transferului spațiilor de la Aeroportul Internațional Chișinău către o companie străină, iar vocea sa aduce în atenție aspecte critice legate de această decizie și de gestionarea strategică a infrastructurii aeroportuare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.