Otravă în aer! Doar șapte țări din lume respiră un aer sigur, trei sunt în Europa. Cât de poluat este în Moldova

Doar șapte țări din lume au respectat nivelurile sigure de poluare a aerului în 2023, arată un nou raport al companiei elvețiene IQAir, specializată în tehnologia calității aerului, transmite Euronews.

Dintre acestea, s-a constatat că 124 au încălcat nivelurile sigure de PM2.5 (particule fine), conform orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Aceste particule microscopice, cu un diametru mai mic de 2,5 microni, pot fi inhalate adânc în plămâni și pot ajunge chiar în sânge. Ele au fost asociate cu boli cardiace și pulmonare, hipertensiune arterială, risc crescut de astm, depresie și anxietate și moarte prematură.

Cele șapte țări care au respectat linia directoare de siguranță de cinci micrograme pe metru cub de aer (µg/m3) sau mai puțin au fost Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă.

Puerto Rico, Bermuda și Polinezia Franceză s-au încadrat, de asemenea, în nivelurile de siguranță.

În Europa, Islanda a avut cel mai curat aer, cu 4µg/m3, urmată de Estonia cu 4,7µg/m3 și Finlanda cu 4,9µg/m3, cele trei țări fiind incluse în grupa albastră, adică cea a țărilor cu cel mai curat aer.

Moldova se află în categoria portocalie – cu o poluare de până la cinci ori mai mare decât nivelurile de siguranță – alături de România, Albania, Grecia, Turcia, Serbia și Muntenegru.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat o scădere de 18% a nivelurilor de PM2.5 în 2023 față de 2022, dar rămâne cea mai poluată țară din regiune, urmată de Macedonia de Nord – ambele încadrate în categoria roșie, cu niveluri de poluare de peste cinci ori mai mari decât standardul de siguranță.

Igdir din Turcia este cel mai poluat oraș din Europa, cu niveluri de PM2.5 de peste nouă ori mai mari decât standardul de siguranță.

La nivel mondial, Bangladesh ocupă primul loc în topul poluării, cu o concentrație de 79,9 µg/m3 – de peste 15 ori mai mare decât valoarea orientativă anuală a OMS pentru PM2.5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.