La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor

Dumitru Stoica este antreprenorul din Floreşti care în anul 2019 a fondat Asociația Obștească „Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă” (CRISDD). Un ONG care are drept scop sporirea gradului de participare a tinerilor în procesele democratice la nivel local în Republica Moldova.

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi cofinanţarea Suediei, tânărul în vârstă de 22 de ani a accesat finanţare nerambursabilă, în sumă de 37.500 euro, cu ajutorul căreia a deschis recent o cafenea mobilă la Floreşti. Despre afacerea socială şi activităţile de la Connect Cafe, Dumitru Stoica a povestit într-un interviu pentru site-ul Asociaţiei pentru Drepturile Omului „Lex 21”.

„Misiunea organizației noastre este de a promova și facilita participarea cetățenilor la nivel local la dezvoltarea unei societăți civile bazate pe cetățenie activă. Deschiderea cafenelei „Connect cafe” a venit ca răspuns a problemei ce ține de lipsa spațiilor de recreere și socializare pentru tineri. Mai mult, prin intermediul cafenelei ne-am gândit să reinvestim 90% din profit în dezvoltarea cafenelei, dar și pentru crearea în perspectivă a unui Centru de promovare a comportamentului eco responsabil în orașul Florești”, afirmă Dumitru Stoica.

„Connect Cafe” se remarcă printre restul localurilor din zonă prin activităţile pe care le găzduieşte.

„Organizăm periodic evenimente culturale și jocuri de societate, oferind oportunități constante pentru divertisment și interacțiune între vizitatori. Aceste evenimente promovează legături sociale mai puternice în comunitatea noastră. Însă, ceea ce ne diferențiază și mai mult este angajamentul nostru față de comportamentul responsabil și utilizarea eficientă a energiei. Folosim panouri fotovoltaice pentru a ne alimenta cu energie, demonstrând un exemplu de sustenabilitate și preocupare pentru mediu. Prin aceasta, nu doar că oferim un loc pentru socializare, ci și încurajăm practici prietenoase cu mediul în comunitatea noastră”, susţine Dumitru Stoica.

În total, în cadrul programului de susţinere a întreprinderilor sociale, implementat de Fundaţia Est Europeană cu finanţarea Uniunii Europene şi a Suediei, au fost selectate 10 organizații ale societății civile care au obţinut sprijin financiar nerambursabil, pentru a dezvolta şi promova antreprenoriatul social în Republica Moldova.

#Connect Cafe #Dumitru Stoica #floresti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.