Revoluție în sistemul de plăți din Moldova! Plățile instant au ajuns la 100 milioane de lei în șase săptămâni

La doar șase săptămâni de când a fost lansat sistemului de transfer MIA, plățile instant au ajuns la 100 milioane de lei, în cadrul a 100 mii de tranzacții, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Aceste cifre impresionante, atinse într-un interval de timp relativ scurt de la implementare, depășesc cu mult așteptările inițiale ale dezvoltatorilor. Directorul Departamentului de Plăți al BNM, Victor Șușu, a subliniat că sistemul va fi extins și pentru utilizarea companiilor, deși inițial este destinat persoanelor fizice.

Victor Șușu a explicat că, deși MIA a fost conceput inițial pentru a permite acest tip de tranzacții, băncile au necesitat timp pentru a-și adapta serviciile, astfel încât să ofere aceste opțiuni și agenților economici.

MIA permite transferul de bani în doar 15 secunde între toate conturile de plăți, indiferent de prestatorul de servicii de plată, utilizând doar numerele de telefon ale participanților la tranzacție, fără a implica terți în datele bancare. Un alt avantaj major al sistemului este lipsa comisioanelor pentru transferurile până la suma totală de 10.000 de lei pe lună. Pentru sumele transferate după această limită, se aplică comisioane mici, de până la 5 lei pentru fiecare transfer, indiferent de instituțiile financiare implicate.

În prezent, MIA Plăți Instant oferă două opțiuni principale: Transfer Instant (P2P) și Solicitare de Transfer (RTP request to pay), însă este planificată extinderea sistemului către plățile bazate pe cod QR, plățile cu link-uri în magazinele online, transferurile între persoane juridice (B2B), plățile către guvern (P2G) și transferurile între conturile proprii (M2M).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mia #instant #transfer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație