Tarom, care zboară și în Moldova, este salvat. Compania va primi 100 de milioane de euro ajutor de stat

23 Mai 2024, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2024, 12:09 // Actual //  bani.md

Premierul român Marcel Ciolacu a anunţat joi validarea ajutorului de stat pentru compania Tarom. Este vorba de aproape 100 de milioane de euro, aprobaţi de Comisia Europeană la sfârşitul lunii aprilie.

„Validăm azi (joi – n.r.) ajutorul de stat pentru compania Tarom, de aproape 100 de milioane de euro”, a anunţat Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern.

Acesta a precizat că România are deja acordul Comisiei Europene pentru acest ajutor de stat.

„Există acum toate condiţiile ca Tarom să ia măsurile necesare pentru a deveni la fel de eficientă precum competitorii săi”, a mai spus premierul.

Comisia Europeană a aprobat, la sfârşitul lunii aprilie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda transportatorului aerian naţional deţinut de stat, Tarom, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane euro (473,69 milioane lei). Măsura va permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în acelaşi timp la minimum denaturările concurenţei.

La 28 mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom. Planul de restructurare stabileşte un pachet de măsuri de raţionalizare a operaţiunilor Tarom, de reînnoire a flotei sale învechite şi de reducere a costurilor.

În iulie 2021, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cursul investigaţiei aprofundate, România a actualizat planul de restructurare pentru a răspunde preocupărilor exprimate în decizia de iniţiere a procedurii.

În prezent, măsurile de restructurare notificate includ următoarele: anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente; şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.