Seceta afectează exportul de porumb – scădere de 30% în șase luni. Principalele destinații: România, Turcia și Elveția

30 Iul. 2024, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iul. 2024, 10:01 // Actual //  bani.md

În prima jumătate a anului 2024, exportul de porumb a fost considerabil mai mic decât în perioadele similare din anii anteriori. Conform datelor statistice, exportul de porumb a totalizat 264 mii tone în primele 6 luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 70% din exportul pentru aceeași perioadă în 2023, când s-au exportat peste 378 mii tone. În fiecare lună a anului 2024, volumul exportului a fost mai mic decât în lunile similare din anii anteriori.

„Această tendință se explică prin faptul că producătorii prognozează o recoltă scăzută pentru a doua grupă în 2024 din cauza vremii extrem de secetoase. În plus, la sfârșitul anului 2023, exportul a fost mare, iar stocurile producătorilor și ale traderilor s-au redus semnificativ, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Dinamica creșterii prețurilor începând din februarie până în iunie 2024 indică un deficit de porumb. De exemplu, în 2023, în această perioadă, prețurile la porumb scădeau, nu creșteau. Din 2021 până în 2023, în a doua jumătate a anului, prețurile la porumb fie se stabilizau, fie scădeau.

În 2024, se poate presupune că trendul de creștere a prețurilor la porumb va continua, așa cum a început deja în primul semestru, demonstrând un salt brusc din aprilie până în iunie. Pe parcursul anului agricol, sezonul actual este aproape egal cu cel precedent, deoarece până acum s-a realizat recolta adunată în 2023.

„În rândul companiilor de top exportatoare au avut loc câteva schimbări: pe primul loc se află compania Orom-Imexpo cu un volum de export de peste 59,5 mii tone, pe locul al doilea compania Global Farming cu un volum de 45,4 mii tone, iar pe locul al treilea compania Rusagro-Prim cu un volum de 29 mii tone”, susține Rija.

Destinația prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul de cereale din Moldova către țările Europei. Ponderea exportului de porumb către România reprezintă 36,5% din totalul exporturilor, ceea ce în termeni absoluți este echivalent cu 96,5 mii tone.

Cu o rețea logistică bine dezvoltată, procese bine puse la punct și relații stabile cu cumpărătorii din țările Europei, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Urmează Turcia, cu un volum de 39 mii tone, și aproximativ același volum este exportat în Elveția – 37,3 mii tone.

„Este important de menționat că în Moldova există un volum destul de mare de procesatori de porumb – producători de etanol. Conform datelor furnizate, în perioada 2021 – iunie 2024 s-au exportat 138,5 milioane litri de alcool și 73,3 mii tone de DDGS. Pentru producerea acestui volum de alcool, este necesar, potrivit experților, să se consume aproximativ 374,3 mii tone de porumb”, a mai spus Rija.

Acest volum de porumb, care ar fi putut fi exportat sub formă de cereale, a fost realizat pe piața externă sub formă de produse cu valoare adăugată – etanol și DDGS. Aceste fabrici de producție, conform analizei, au adus țării un venit suplimentar de 44,7 milioane de euro.

În ceea ce privește companiile importatoare de făină de porumb, liderii sunt SRL „VINTAGE DISTRIBUTION” cu un volum de 226 tone și o cotă de piață de 38%, „ALMIDEC GRUP” SRL cu un volum de 204 tone și o cotă de piață de 34%, iar pe locul al treilea se află compania „FORWARD INTERNATIONAL” SRL cu un volum de 105 tone și o cotă de 18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!