Numiri la Consiliul Concurenței

Diana Lapteacru a fost numită în funcția de vicepreședintă a Plenului Consiliului Concurenței, iar Ionel Sîrghii a fost numit în funcția de membru al acestui organ decizional, conform votului deputaților în cadrul ședinței plenare de astăzi. Cele două proiecte de hotărâre au fost adoptate pentru a consolida echipa Consiliului Concurenței.

Diana Lapteacru a fost desemnată vicepreședintă pentru un mandat de 5 ani. Având o carieră extinsă în cadrul Consiliului Concurenței, pe care a început-o în 2007, aceasta a deținut funcții precum specialist, consultant, șef adjunct și șef de direcție. În decembrie anul trecut, Lapteacru a fost numită membru al Plenului Consiliului Concurenței, consolidându-și experiența în domeniu.

De asemenea, Ionel Sîrghii a fost numit membru al Plenului Consiliului Concurenței pentru un mandat de 5 ani. Licențiat în management și economie și deținând o diplomă de master în relații internaționale, Sîrghii ocupă în prezent funcția de șef al Direcției control al fondurilor europene în cadrul Inspectoratului control financiar de stat. Anterior, acesta a activat la Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi și alte instituții de stat.

Plenul Consiliului Concurenței, conform legislației, este compus din 5 membri, inclusiv un președinte și doi vicepreședinți. Aceștia sunt numiți de Parlament, la propunerea șefului legislativului și cu avizul comisiei de profil. Mandatul fiecărui membru este de cinci ani, cu posibilitatea de a deține două mandate consecutive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliul concurenteti #numiri #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.