VIDEO CineMADE în România: Filmul românesc „Legături bolnăvicioase”, duminică seara, în exclusivitate la RLIVE TV

Drama „Legături bolnăvicioase” de Tudor Giurgiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Pelicula va putea fi vizionată duminică, la ora 21:00.

Istoria povestește despre un triunghi amoros al unor tineri debusolați, care trăiesc sentimente contradictorii. Ei încep să exploreze misterele dragostei și învață să suporte rănile provocate de iubire.

Kiki și Sandu sunt doi frați care au o relație ascunsă și viață dublă. Conflictul degenerează când între ei intervine o altă tânără, colega lui Kiki, iar gelozia se face simțită.

Din distribuție fac parte actori români renumiți, printre care Tudor Chirilă, Ioana Barbu, Carmen Tănase, Mihaela Rădulescu, Cătălina Murgea, Mircea Diaconu, Virginia Mirea și Tora Vasilescu, dar și Puya.

În februarie 2006, producția regizată de Tudor Giurgiu a fost prezentată pentru prima dată la Festivalul de Film de la Berlin. Drama a devenit în același an filmul care a adunat cei mai mulți spectatori, iar ulterior a primit două trofee Goppo.

„Am vrut să fac un film sensibil și curat. Un film care iți aduce aminte de prima poveste de dragoste, intodeauna sfirsita prost. Nu stiu de ce, dar așa se întîmpla în mai toate cazurile. Suntem plini de energie, investim mult în prima relație, vine repede, că un taifun, se consuma pe neașteptate și pleacă apoi la fel de rapid lasindu-ne mai goi, mai deștepți, mai maturi”, declara regizorul Tudor Giurgiu despre producție, citat de Cinemagia.

Filmul românesc „Legături bolnăvicioase” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.

#Legături bolnăvicioase #Tudor Giurgiu #film romanesc #CineMADE #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.