VIDEO Camera de Comerț și Industrie a Moldovei – un partener de încredere al învățământului dual

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) joacă un rol esențial în promovarea și dezvoltarea învățământului dual în țară. Instituția funcționează ca un intermediar între instituțiile de învățământ profesional tehnic, unitățile economice și partenerii de dezvoltare, facilitând colaborări și implementarea proiectelor educaționale menite să pregătească viitoarea forță de muncă calificată.

Sergiu Harea, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, explică prioritățile pentru anul 2024: „Prioritățile CCI pentru anul 2024 sunt susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri în Moldova. În diferite domenii de activitate, cum ar fi sectorul de pregătire a cadrelor, industrie sau servicii. În acest sens, un lucru foarte important este pregătirea cadrelor pentru companiile autohtone.”

Prin facilitarea dialogului și cooperării, CCI contribuie la dezvoltarea programelor de învățământ dual care răspund nevoilor reale ale pieței muncii. Astfel, elevii beneficiază de o pregătire practică direct în cadrul companiilor, iar antreprenorii își asigură viitorii angajați bine instruiți.

Un aspect important al rolului CCI în învățământul dual este acordarea de suport financiar pentru companiile participante. Prin intermediul granturilor și finanțărilor, CCI ajută companiile să achiziționeze echipamente moderne și să creeze medii de învățare adecvate pentru elevi. În colaborare cu partenerii externi, CCI a oferit 22 de granturi pentru companii autohtone, totalizând 400 mii de euro, sprijinind astfel dezvoltarea infrastructurii necesare pentru învățământul dual. Fiecare propunere de proiect a antreprenorilor a inclus o co-finanțare de cel puțin 5% din suma totală a suportului financiar solicitat.

Igor Cheptine, Director Administrativ la „Magnetec Components SRL”, subliniază importanța proiectului pentru viitorul sustenabil al companiei: „Am aplicat la acest proiect și suntem mândri pentru aceasta deoarece pentru noi este important să creăm un viitor sustenabil, dar pentru aceasta trebuie să învățăm acea generație tânără de specialiști pe care o avem.”

Pentru a asigura succesul programelor de învățământ dual, CCI organizează sesiuni de instruire pentru membrii comisiilor de constatare a conformității unităților economice și pentru maiștrii-instructori. Astfel, sunt formate cadre didactice și specialiști capabili să ofere o educație de calitate elevilor, pregătindu-i pentru cerințele moderne ale pieței muncii.

Balan Dumitru, maistru-instructor la „Cahulpan” S.A., explică beneficiile participării în program: „La program am aplicat în 2023. Suma totală care a fost câștigată a fost aproape 17 mii de euro, din această sumă am procurat echipament de electric, echipament de protecție conform securității muncii, instrumente electrice pentru înșurubare și găurire.”

Învățământul dual oferă numeroase avantaje pentru elevi, inclusiv experiență practică în sectorul real, stagii de muncă pe durata studiilor, remunerație din partea unității, formare profesională în domenii solicitate de angajatori, și calificare recunoscută la nivel național și internațional. Statisticile arată că două treimi dintre absolvenți sunt angajați imediat după absolvire.

Galina Pogoneț, Coordonator învățământ Dual la „INTER GP GRUP” SRL, afirmă: „Acest tip de învățământ dual oferă tinerilor posibilitatea de a fi asigurați cu un loc de muncă bine plătit în Republica Moldova. Competențele profesionale pe care le obțin elevii în cadrul întreprinderilor sunt mult mai utile și aprobate în practică.”

În cele 22 de unități economice care au primit finanțare în acest an activează peste 460 de elevi, demonstrând succesul și impactul pozitiv al acestui program asupra comunității și economiei locale.

#învățământul dual #partener #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.