Cine este Pavel Durov, motivul arestării sale și ce face Telegram diferit de alte aplicații de mesagerie

26 Aug. 2024, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Aug. 2024, 16:25 // Actual //  bani.md

Pavel Durov, CEO-ul Telegram, a fost arestat în urmă cu două zile, într-o operațiune surprinzătoare a autorităților franceze, care a lăsat deschisă calea către o înflăcărată dezbatere despre limitele libertății de exprimare.

Potrivit organelor de anchetă, arestarea lui Durov s-a făcut pe baza unui mandat pentru o serie de infracțiuni legate de aplicația Telegram. Conform media, investigația procurorilor francezi a urmărit  insuficienta moderare a platformei, Durov fiind acuzat că nu a luat măsuri de limitare a utilizării Telegram în scopuri criminale și infracționale, scrie BBC.

Într-un comunicat public, Telegram a declarat că ”este absurd să pretinzi că o platformă sau proprietarul acesteia este responsabil pentru abuzurile comise pe acea platformă”.

Cine este Pavel Durov?

Durov, în vârstă de 39 de ani, este un miliardar originar din Rusia. El  este fondatorul platformei  ruse de social media VKontakte.

În 2014, Durov a părăsit Rusia după ce a refuzat să se conformeze cererilor autorităților de a închide comunitățile folosite de opoziție pe platformă.

Cu un an mai devreme, el fondase Telegram, o companie pe care o conduce și în prezent din Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), unde s-a stabilit. Durov deține cetățenia EAU, pe cea franceză, dar Rusia a declarat că îl consideră în continuare cetățean.

Într-un interviu acordat lui  Tucker Carlson, în luna aprilie a acestui an, Durov a declarat că ar refuza solicitările venite din partea autorităților de a elimina conținut de pe platforma sa.

„În cazurile în care am considerat că s-ar depăși limita – nu s-ar alinia cu valorile noastre de libertate de exprimare și protecție a corespondenței private a oamenilor – am ignora”, declara

Ce este Telegram?

Telegram este una dintre cele mai mari platforme de social media și mesagerie din lume, alături de Facebook, WhatsApp, Instagram, TikTok și WeChat.

În iulie, Durov anunța că Telegram a ajuns la 950 de milioane de utilizatori activi lunar. Aplicația este foarte populară în Rusia și Ucraina, fiind folosită și de grupurile pro-democrație din Iran și Hong Kong.

Mesajele schimbate prin intermediul aplicației Telegram sunt criptate, ceea ce înseamnă că pot fi citite doar pe dispozitivul care le trimite și pe cel care le primește, dar aceasta nu este o setare implicită pentru toți utilizatorii.

Diferența majoră dintre Telegram și alte platforme ce oferă servicii similare precum WhatsApp este dimensiunea grupurilor de utilizatori. WhatsApp limitează la 1.000 numărul de utilizatori ce pot fi asociați unui grup, în timp ce pe Telegram pot fi până la 200.000 de utilizatori într-un grup.

Ce se află în spatele popularității crescânde a Telegram?

Platforma a fost criticată pentru ușurința cu care, prin intermediul acestor grupuri extrem de populate, se pot răspândi informațiile false și dezinformărilor.

Criticii susțiin că platforma reprezintă un canal propice distribuirii de conținut conspirativ, neo-nazist, legat de pedofilie și terorism.

Experții în securitate cibernetică spun că moderarea conținutului extremist și ilegal pe Telegram este semnificativ mai slabă decât în cazul altor companii de social media și aplicații de mesagerie.

În urma arestării lui Durov, Telegram a declarat că moderarea mesajelor transmise prin intermediul aplicației  „este conformă cu standardele industriei și se îmbunătățește constant”.

Compania a afirmat că respectă legile Uniunii Europene, inclusiv Legea privind Serviciile Digitale, care are ca scop asigurarea unui mediu online sigur și responsabil.

„Aproape un miliard de utilizatori la nivel global folosesc Telegram ca mijloc de comunicare și ca sursă de informații vitale. Așteptăm o rezolvare promptă a acestei situații. Telegram este alături de voi toți”, se mai arată comunicatul Telegram.

Motivele care au dus la arestarea lui Durov

Autoritățile franceze au promis să  furnizeze media informații cu privire la motivul exact pentru care a fost arestat Durov.

Până atunci, citând surse din cadrul anchetei, media internațională scrie că investigația asupra lui Durov se referă la eșecul administratorilor aplicației în a colabora cu forțele de ordine în cazuri de trafic de droguri, abuz sexual asupra copiilor și fraudă.

De asemenea, în Marea Britanie, aplicația a fost investigată de autorități pentru activitatea unor canale de extremă dreapta, extrem de active și esențiale în organizarea acțiunilor de protest violent ce au avut loc în această lună în mai multe orașe din Anglia.

Cu toate acestea, procedura pe care procurorii francezi au aplicat-o este una total neobișnuită – Durov fiind primul proprietar a unei platforme de social media sau de mesagerie care a fost arestat din cauza conținutului publicat pe acea platformă.

Musk și Snowden, reacții la arestarea lui Durov

Elon Musk a postat pe contul său de pe  X #FreePavel, alăturând un clip în care fondatorul Telegram vorbește cu Carlson despre schimbările pe care miliardarul Tesla și SpaceX le-a făcut după ce a achiziționat platform cunoscută anterior ca Twitter.

Edward Snowden, avertizorul de integritate american, care acum locuiește în Rusia după ce a dezvăluit supravegherea extinsă a internetului și a telefoniei de către serviciile de informații americane, a declarat pe X că arestarea lui Durov „este un atac asupra drepturilor fundamentale ale omului la libertatea de exprimare și asociere”.

„Sunt surprins și profund întristat că președintele francez Emmanuel Macron a ajuns să ia ostatici ca mijloc de a obține acces la comunicații private. Acest lucru degradează nu doar Franța, ci și lumea întreagă”, a mai spus Snowden.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.