Piața imobiliară. Prețurile proprietăților ating noi maxime istorice! Care sunt apartamentele care se vor mai scumpi

Piața imobiliară din Chișinău înregistrează o revenire notabilă în 2024, după o perioadă de stagnare din cauza crizei economice și a scăderii cererii în 2022 și 2023. Potrivit unui raport publicat de Victor Cernomorcenco, specialist în imobiliare la Acces Imobil, în primele șase luni ale acestui an s-au semnat 7.396 de contracte de vânzare-cumpărare de apartamente în Chișinău și suburbii, cu 24% mai multe față de aceeași perioadă din 2023.

Un factor principal al acestei creșteri îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor de creditare. Datele arată că numărul apartamentelor achiziționate prin ipotecă a crescut de 2,5 ori în primul semestru al anului 2024, cu un salt de 251% comparativ cu 2023. Această evoluție a fost favorizată de scăderea dobânzilor anuale efective (DAE) la creditele ipotecare, de la aproximativ 14% în 2022-2023 la 7-8% în 2024.

Deși prețul mediu al apartamentelor a atins un maxim istoric de 1.370 euro pe metru pătrat, cererea rămâne ridicată, în special în segmentul apartamentelor gata de locuit, sub plafonul de 120.000 euro. Se așteaptă ca această tendință să se intensifice odată cu lansarea programului guvernamental „Prima Casă Plus”, care promite condiții de creditare și mai accesibile, fără necesitatea unei prime rate și cu dobânzi reduse, atrăgând astfel noi cumpărători pe piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #scumpiri #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.