(VIDEO) Sprijin pentru afaceri locale: Directorul ODA în dialog cu antreprenorii din raionul Cimișlia

Directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), Vadim Codreanu, a efectuat o vizită la incubatorul de afaceri din Cimișlia. În cadrul acestei întâlniri, au fost prezentate programele de suport oferite de ODA, menite să susțină afacerile mici și mijlocii din țară.

„Antreprenorii din orașul Cimișlia sunt predispuși pentru programele ODA, noi avem foarte mulți, circa 40 de beneficiari ai programelor ODA, începând cu sumele de 40.000 până la 1.500.000…mai ales la ultimele programe cu Retehnologizarea. Sunt și aplicanți ai Programului 373 – la garanție bancară”, a declarat directorul Incubatorul de Afaceri Cimișlia, Alexandru Stomatov.

Președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, a subliniat importanța sprijinirii antreprenoriatului local pentru dezvoltarea economică a regiunii.

„Vizitele reprezentanților ODA și chiar a domnului director în Cimișlia sunt foarte binevenite, fiindcă agenții economici din teritoriu cunosc, unii dintre ei cunosc cum să acceseze programele sau aplicațiile date, dar mulți dintre ei nu cunosc, fiindcă nu au timp de a căuta sau de a verifica ce programe are ODA, așa că sunt binevenite și aduc doar plus valoare pentru agenții noștri economici din teritoriu”, a menționat Andrian Talmaci.

Uniunea Europeană susține dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova, dezvoltarea infrastructurii de suport în regiuni, sustenabilitatea afacerilor și integrarea în spațiul economic al UE, susține directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Vadim Codreanu.

„Noi suntem astăzi o economie relativ integrată în circuitul internațional sau mondial și noi astăzi avem comerț foarte mult cu UE, iar atunci când spunem de comerț, noi trebuie să ne gândim și la concurență din partea afacerilor similare, din partea Uniunii Europene. Suntem o țară net exportatoare de anumite produse și trebuie să fim competitivi pe piața unde vrem să exportăm, iată de ce suportul oferit de stat și de către partenerii de dezvoltare, Uniunea Europeană, este foarte relevant și foarte necesar ca să aducem companiile noastre cel puțin la nivelul companiilor europene”, a conchis directorul ODA, Vadim Codreanu.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) este o instituție publică care are misiunea de a implementa politicile statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova.

De la începutul anului, ODA a înregistrat un total de 356 de companii, facilitând accesarea granturilor în valoare totală de peste 144 de milioane de lei. Aproape 116 milioane de lei din această sumă provin din bugetul de stat.

#cimislia #ODA #incubator de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a vedea cât de rău îi este industriei germane trebuie mers în adâncurile sale. Acolo pot fi găsiţi producătorii de strunguri, de freze, de ferăstraie cu bandă sau circulare (maşini-unelte în special) pentru prelucrarea metalului indispensabile fabricilor mari, şantierelor, atelierelor şi afacerilor mici. Comenzile pentru maşinile-unelte germane s-au prăbuşit cu 28% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comenzile pentru export au scăzut cu 33%, iar cele pentru piaţa internă cu 13%, potrivit celor mai recente date ale VDW, cea mai puternică organizaţie de lobby a producătorilor de profil din Germania. Un plonjon asemănător a fost consemnat şi în primul trimestru, iar VDW se aşteaptă la stabilizare până la sfârşitul anului. Dar acest lucru nu înseamnă revenire. Industria germană se confruntă cu cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.

Economia în sine, cea mai mare din Europa şi până în urmă cu doar câţiva ani motorul de creştere al Europei, se îndreaptă şi ea spre recesiune, conform prognozelor guvernului de la Berlin. Se vorbeşte tot mai deschis şi mai insistent despre schimbarea modelului economic al Germaniei, bazat puternic pe exporturi. Speranţa de până acum a companiilor industriale era că pentru ceea ce scot ei pe piaţă va exista întotdeauna cerere deoarece produsele lor sunt unice.

Însă în lume sunt şi alte state producătoare de maşini-unelte. Japonia este una dintre ele. Comenzile pentru maşinile-unelte „Made in Japan“ au crescut în iulie pentru a treia lună la rând mulţumită mai ales cererii din China şi SUA, piaţa internă fiind slabă. Subvenţiile oferite de statul chinez productorilor săi industriali fac bine şi industriei japoneze, după cum comentează cotidianul Nikkei.

Japonia este al doilea producător de maşini-unelte la nivel mondial. Primul este China. Producătorilor de maşini-unelte din această ţară bine le face războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Armata rusă are nevoie de aprovizionare rapidă cu arme, iar industria rusă este reorientată în această direcţie. În acest context, valoarea exporturilor de maşini-unelte din China în Rusia a crescut de zece ori în prima jumătate a anului trecut, potrivit Olenei Yuracenko, analist la think-tankul European Security Council of Ukraine, citată de presa britanică. Analiştii suspectează că în spatele acestor vânzări se ascund şi reexporturi.

Producătorii din state vestice ale căror guverne au impus sancţiuni Rusiei pentru a o descuraja de la actele de agresiune din Ucraina ar exporta mai întâi în China, de unde echipamentele sunt revândute în Rusia pentru a-i echipa fabricile de arme şi muniţii. Un rol important aici îl au maşinile-unelte de precizie ridicată CNC (Computer Numerical Control). În perioada ianuarie-iunie 2023, mai mult de jumătate din importurile Rusiei de echipamente CNC au venit din China, faţă de doar 12% înainte de invazie. În Germania, industria maşinilor-unelte avea în 2021, potrivit celor mai recente date ale VDW, 64.000 de angajaţi.

Aceste cifre ar indica o ramură mică a industriei. Însă sectorul joacă un rol important în dezvoltarea macroeconomică. Furnizează tehnologie pentru producţie în prelucrarea metalului, având contribuţii semnificative la inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii în întreaga industrie. Germania avea în 2021 o cotă de 13% pe piaţa mondială a maşinilor-unelte, unde exporta 64% din producţia sa. Dar acelea erau vremuri bune. Sectorul, ca multe alte ramuri industriale, este dependent de industria auto.

Producătorii de autovehicule şi furnizorii de piese auto sunt împreună cel mai mare client. Cum industria auto este în criză, tranziţia la maşinile electrice dovedindu-se problematică, şi producătorii de maşini-unelte au dificultăţi. Este o schimbare de mediu care impune diversificare. Dependenţa de industria auto se micşorează, ajungând de la 42% în 2021 la sub 35% anul acesta. Însă concurenţa este mare.

China a produs anul trecut pentru prima dată mai multe maşini-unelte decât cererea pentru ele. Exporturile au ajuns la 7,3 miliarde euro în 2023. Spre comparaţie, cele ale Japoniei s-au situat la 6,3 miliarde euro. Germania a rămas campionul exporturilor – opt miliarde euro. Dacă sunt incluse piesele şi accesoriile, cifra creşte la 9,5 miliarde euro, cu 9% mai mult decât în 2022. Însă la producţie, China nu poate fi întrecută de nimeni. Fabricile chinezeşti livrează maşini-unelte aproape cât Germania, Japonia şi SUA la un loc. Iar în prezent, restul lumii se plânge că supraproducţia industrială ieftină a Chinei îi sufocă producătorii industriali.

Oxford Economics se aşteaptă la o revenire extinsă a cererii pentru maşini-unelte în toate regiunile în 2025 şi 2026, adică anticipează o recuperare solidă pe piaţa internaţională. Însă în Germania impulsul este de aşteptat să fie foarte slab. Creşterea în niciun caz nu va putea compensa pentru pierderile din ultimii ani. Piaţa internă a fost zguduită până i s-a şubrezit structura.