Miliarde de ruble din bugetul de stat al Rusiei au fost risipite pentru VPN-uri după interzicerea Youtube

În urma blocării accesului la platforma Youtube, autoritățile ruse au înregistrat o creștere dramatică a cheltuielilor pentru servicii VPN, cu bugetul alocat pentru aceste achiziții ajungând la 14,1 miliarde de ruble în primele nouă luni ale anului 2024. Aceasta reprezintă o creștere de 683% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de serviciul „Контур. Закупки” și publicate de „Коммерсант”.

Majoritatea acestor cheltuieli au fost făcute de Departamentul de Tehnologii Informaționale (DIT) din Moscova, care a semnat trei contracte în valoare de 9,8 miliarde de ruble. Numărul total de licitații pentru VPN a crescut cu 20%, atingând 490.

În același timp, companiile de stat au cheltuit 311 milioane de ruble pentru servicii VPN, înregistrând o creștere de 122% comparativ cu anul precedent. Numărul achizițiilor a crescut cu o treime, ajungând la 56.

Serviciile contractate vor fi furnizate în perioada 2024-2026, cu furnizori precum „Акадо телеком”, „Ситроникс” și „Ростелеком”. Reprezentanții acestor companii nu au comentat informațiile.

Un expert de la „Контур. Закупок”, Vasilii Danilchik, a menționat că achizițiile de VPN în Rusia se desfășoară prin proceduri închise, fiind accesibile doar anumitor servicii guvernamentale legate de securitatea națională.

Vladimir Volkov, vicepreședinte al „Ростелеком”, a asociat cererea crescută de servicii VPN cu preocupările privind securitatea infrastructurii IT, pe fondul unui număr tot mai mare de atacuri DDoS și tentative de furt de date personale.

Roskomeadzor, agenția responsabilă cu reglementarea comunicării în Rusia, a blocat serviciile VPN încă de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Aceasta acționează pe baza legii „O comunicare”, care permite interzicerea serviciilor care nu filtrează informațiile ilegale.

Până în 2030, Roskomnadzor intenționează să aloce 59 de miliarde de ruble pentru modernizarea echipamentelor tehnice destinate combaterii amenințărilor, care permit blocarea resurselor internet în spațiul rus. Această modernizare ar putea reduce eficiența serviciilor VPN, complicând accesul la conținutul interzis, dar nu îl va elimina complet, conform experților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vpn #miliarde #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat