A fost lansat proiectul de mentorat gratuit pentru startup-uri – Entrepreneurship in Residence Program in Moldova

08 Aug. 2023, 15:43
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
08 Aug. 2023, 15:43 // Oameni şi Idei //  bani.md

Miercuri, 2 august, XY Partners cu suportul financiar al Western NIS Enterprise Fund a lansat Entrepreneurship in Residence Program in Moldova (EIR), o oportunitate deosebită pentru dezvoltarea startup-urilor din Moldova. În cadrul proiectului, 12 mentori de excepție din diasporă vor reveni acasă și vor împărtăși experiența și cunoștințele lor în domeniul antreprenoriatului cu startup-urile locale. Termenul limită de înregistrare pentru fondatori este 15 august.

În cadrul evenimentului de lansare fost organizat și primul workshop din proiect, livrat de primul mentor care a sosit la Chișinău, Ana Popa. 

La deschiderea oficială a participat și Stella Jemna, reprezentanta de țară Western NIS Enterprise Fund, care a încurajat dezvoltarea ecosistemului de startup-uri din țara noastră. 

Cred că atunci când noi investim ca și fond regional în astfel de programe, noi investim în productivitate și joburi”, a declarat Stella Jemna. 

„Entrepreneurship in Residence in Moldova” are ca scop să susțină startup-urile locale pentru a obține o nouă rundă de finanțare și a face primii pași spre piața internațională. 

Ce oferă proiectul?

Startup-urile selectate vor beneficia de:

  • 3 sesiuni individuale de mentorat cu unul dintre cei 12 mentori;
  • 3 contacte valoroase din străinătate (potențiali clienți / parteneri / investitori) furnizate de către mentor;
  • Participarea la 12 workshop-uri pe diferite teme, susținute de către acești 12 mentori;

Cum poți participa?

Fondatorii de startup-uri inovatoare din Moldova sunt invitați să aplice la această oportunitate unică până pe data de 15 august. Pentru a aplica, cei interesați vor completa FORMULARUL de ÎNREGISTRARE. Startup-urile selectate vor primi un răspuns și instrucțiuni pentru următorii pași.

Despre XY Partners: 

XY Partners este un accelerator de afaceri fondat în 2019, care, prin intermediul programelor pe care le desfășoară, dezvoltă companii și startup-uri de la zero, oferind suport operațional și acces spre potențiale finanțări. Menirea programelor XY este de a sprijini antreprenorii care au idei de afaceri unice și inovative.

Despre Western NIS Enterprise Fund:

Fondul Western NIS Enterprise (WNISEF) este un fond regional de 285 de milioane de dolari, un pionier în Ucraina și Moldova, cu experiență de peste două decenii în investițiile în companii mici și mijlocii. WNISEF a fost finanțat de guvernul SUA prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). De la înființare, investițiile cumulate ale WNISEF se ridică la peste 188 de milioane de dolari în 136 de companii, cu aproximativ 26.000 de persoane angajate, și au permis deblocarea a 2,3 miliarde de dolari pentru companii din Ucraina și Moldova.

În 2015, WNISEF a lansat un program de tip „legacy” în valoare de 35 de milioane de dolari, concentrat pe promovarea exportului, dezvoltarea economică locală, investiții cu impact și leadership economic. WNISEF finanțează programe inovatoare, cu impact, axate pe reforme și își propun să sprijine Ucraina și Moldova în această perioadă critică prin dezvoltarea unei politici economice solide și leadership eficient. Vizitați www.wnisef.org.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.