A patra săptămână consecutivă de scăderi ale prețurilor la benzină și motorină

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) înregistrează a patra săptămână consecutivă de scăderi ale prețurilor de comercializare la benzină și motorină. Ieftinirile se datorează descreșterii continue a cotațiilor Platts la benzină și motorină, în pofida unor așteptări pesimiste care au apărut după mai multe declarații de nemulțumire ale unor oficiali de rang înalt din Slovacia și Ungaria, legate de blocarea recentă a transportului prin Ucraina a petrolului care aparține companiei rusești Lukoil.

În ultimele patru săptămâni, motorina standard a înregistrat o ieftinire de 1,17 lei/litru, iar benzina COR 95 o ieftinire de circa 0,73 lei/litru. Prețurile la pompă au coborât sub nivelul de 21 lei/litru la motorină și 25 lei/litru la benzină.

Pentru următoarele trei zile (03.08.2024-05.08.2024), prețurile maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard sunt stabilite de ANRE la nivelul de:

– 24,56 lei/litru – pentru benzina COR 95 (- 03 bani);
– 20,80 lei/litru – pentru motorina standard (- 05 bani).

Această tendință de ieftinire oferă un răgaz pentru consumatori și reflectă dinamica pieței internaționale a petrolului. ANRE continuă să monitorizeze atent evoluțiile pieței pentru a asigura prețuri corecte și competitive la produsele petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftiniri #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.