A treia care a primit premiul Nobel pentru Economie: A făcut lumea să înțeleagă evoluția femeilor pe piața muncii

Claudia Goldin a câştigat premiul Nobel pentru economie 2023 pentru studii referitoare la rezultatele femeilor pe piaţa muncii, a anunţat luni Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Prin cercetările sale, a făcut ca lumea să înțeleagă mai bine evoluția femeilor pe piața muncii

Prestigiosul premiu, cunoscut în mod oficial sub numele de Premiul Sveriges Riksbank în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, este ultimul din seria premiilor Nobel din acest an şi este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze.

„Laureata din acest an în domeniul ştiinţelor economice, Claudia Goldin, a oferit prima descriere cuprinzătoare a câştigurilor femeilor şi a participării pe piaţa muncii de-a lungul secolelor”, a precizat organismul care acordă premiul într-o declaraţie citată de Reuters.

„Cercetările sale dezvăluie cauzele schimbării, precum şi principalele surse ale decalajelor de gen rămase”.

Odată cu acest trofeu, Claudia Goldin a primit și 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 950.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nobel #femeie #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului de stat pentru asigurarea înregistrării de stat a proprietății în toate blocurile locative care întrunesc condițiile unui condominiu, pentru perioada 2026–2028. Documentul a fost pregătit în comun cu Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile.

Potrivit notei informative, programul are drept scop soluționarea uneia dintre cele mai vechi probleme ale fondului locativ din Republica Moldova: lipsa înregistrării clare a dreptului de proprietate asupra părților comune și a terenurilor aferente blocurilor locative privatizate încă din anii ’90. Deși apartamentele au fost privatizate, proprietatea asupra spațiilor comune și a terenurilor a rămas neclară, iar în multe cazuri statul sau autoritățile locale figurează încă drept proprietari ai clădirilor.

Conform datelor deținute de I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în Registrul bunurilor imobile sunt în prezent circa 12.580 de blocuri locative în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt înscrise ca proprietari ai clădirii. Programul prevede analizarea documentației cadastrale din arhivă și înregistrarea acestor blocuri sub formă de condominiu sau, după caz, condominiu incomplet.

Autorii documentului subliniază că actualul sistem de administrare a fondului locativ este ineficient, iar proprietarii de apartamente nu își asumă responsabilitatea reală pentru întreținerea clădirilor și a spațiilor comune. În același timp, bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli pentru blocuri în care statul mai deține sub 2% din fondul locativ, intervențiile fiind descrise drept sporadice și ineficiente.

Implementarea programului ar urma să creeze un cadru clar de proprietate, să stimuleze administrarea eficientă a condominiilor și să faciliteze accesul la finanțare pentru reparații capitale, eficiență energetică și modernizare. Documentul menționează explicit că experiențe similare din state membre ale Uniunii Europene, precum Slovacia și Cehia, arată că înregistrarea clară a condominiilor crește implicarea proprietarilor în gestionarea clădirilor.

Impactul financiar estimat al programului se ridică la 15,85 milioane lei, sumă calculată pentru toate cele 12.580 de blocuri locative din țară. Din această sumă: 12,58 milioane lei sunt destinate examinării documentației cadastrale și întocmirii actelor de constatare, 3,27 milioane lei sunt alocate pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.
Cheltuielile vor fi eșalonate pe trei ani: aproximativ 1 milion lei în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028, finanțarea urmând să fie asigurată din bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, aplicarea programului va avea și un impact fiscal pozitiv, întrucât va permite impozitarea corectă a bunurilor imobile, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare autorităților locale.