A treia care a primit premiul Nobel pentru Economie: A făcut lumea să înțeleagă evoluția femeilor pe piața muncii

Claudia Goldin a câştigat premiul Nobel pentru economie 2023 pentru studii referitoare la rezultatele femeilor pe piaţa muncii, a anunţat luni Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Prin cercetările sale, a făcut ca lumea să înțeleagă mai bine evoluția femeilor pe piața muncii

Prestigiosul premiu, cunoscut în mod oficial sub numele de Premiul Sveriges Riksbank în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, este ultimul din seria premiilor Nobel din acest an şi este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze.

„Laureata din acest an în domeniul ştiinţelor economice, Claudia Goldin, a oferit prima descriere cuprinzătoare a câştigurilor femeilor şi a participării pe piaţa muncii de-a lungul secolelor”, a precizat organismul care acordă premiul într-o declaraţie citată de Reuters.

„Cercetările sale dezvăluie cauzele schimbării, precum şi principalele surse ale decalajelor de gen rămase”.

Odată cu acest trofeu, Claudia Goldin a primit și 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 950.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nobel #femeie #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.