Acționarul Victoriabank cumpără compania de leasing a miliardarului Ion Țiriac

Banca Transilvania şi Grupul Ţiriac au semnat un acord de achiziţionare a companiei Ţiriac Leasing. Finalizarea tranzacţiei este prevăzută în prima parte a acestui an, fiind supusă analizei şi aprobării autorităţii competente.

Potrrivit unui comunicat al celor două instituţii, până la primirea aprobării, Ţiriac Leasing îşi va desfăşura activitatea independent de Grupul Financiar Banca Transilvania, urmând ca ulterior să fie integrată acestuia.

Planul BT prin acest pas strategic este atât implicarea directă într-un model de afaceri de nişă care face diferenţa pe piaţa auto, cât şi întărirea poziţiei cu servicii de finanţare alternative.

Ţiriac Leasing activează pe piaţă de peste 20 de ani, timp în care a dezvoltat un portofoliu diversificat de produse de leasing, prezentând o specializare semnificativă şi recunoscută în sectorul auto, care va genera un aport relevant pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. La data acestei tranzacţii, Ţiriac Leasing are active de 213 milioane de euro, finanţând de-a lungul timpului peste 37.000 de clienţi”, se arată în comunicat.

Ţiriac Leasing face parte din holdingul miliardarului român Ion Țriac averea căruia este estimată la 1,2 miliarde USD.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

#leasing #acționar #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.