Moldova tot mai îmbătrânită. Țara care-și alungă tinerii. 4500 pleacă în străinătate în fiecare an

14 Ian. 2022, 15:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Ian. 2022, 15:14 // Actual //  bani.md

Drama cu care se confruntă Republica Moldova este că țara a rămas fără tineri. Ponderea acestora în rândul populației s-a redus la 6% față de 12% în anul 2010. În anul 2010 am avut 424 mii de tineri de vârsta 19-24 de ani, iar în prezent avem 245 mii de tineri, iar în 2025 vor fi 220 mii, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul susține că numărul redus de tineri se vede prin ecoul dramei prin care a trecut Republica Moldova în primii 10 ani de după independență. În anul 2025 vom ajunge la cel mai jos nivel al numărului de tineri după care se va înregistra o ușoară creștere.

Populația rezidentă scade continu, însă numărul lor scade din contul tinerilor și nu din contul bătrânilor. În anul 2010 ponderea tinerilor de 19-24 de ani era de 11,6%, iar în prezent este de 6,1%. Practic prin sate și orașe nu mai vezi tineri. În anul 2025 ponderea tinerilor va fi de doar 5%”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, anual 4500 de tineri cu vârsta de 19-24 de ani pleacă peste hotare. „Or, Moldova se confruntă cu două fenomene: scăderea natalității și migrația continuă. În șase ani peste 20 mii de tineri care eu plecat peste hotare în loc să rămână la facultate”.

Universitățile au fost cele care simt drama reducerii tinerilor din Republica Moldova. Numărul maxim al studenților a fost în anii 2006-2007 – 128 mii. Ulterior a urmat o reducere continuă și în 2019 am ajuns la 56 mii. Până în 2022 se înregistrează o ușoară creștere, la 59 mii de studenții/ acest lucru s-a datorat. În prezent numărul de studenți la mia de locuitori este de 22,6 față de 30 în ani 2006-2007”, a precizat Ioniță.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.