Acțiunile companiei BioNTech au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Cât încasează producătorii de vaccin

Sarah Gilbert, șefa laboratorului de la Oxford unde a fost creat vaccinul AstraZeneca, ar putea câștiga peste 23 de milioane de euro. Pentru asta, Vaccitech, compania care deține drepturile pentru ser și pe care a fondat-o, trebuie să fie listată la bursă.

Financial Times scrie că valoarea de listare a companiei ar putea fi de aproape 500 de milioane de euro. Dar Sarah Gilbert are doar 5,2% din companie. O parte egală are Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool, iar Alphabet, compania-mamă a Google, deține 12%, scrie Aleph News.

Și fondul de investiţii american care a făcut 3 miliarde de dolari din vânzarea WhatsApp, adică de 50 de ori investiţia iniţială, deține aici 10%. E o sumă generoasă cea pe care o va încasa profesoara de la Oxford, dar departe de ceea ce câștfigă creatorii celorlalte vaccinuri.

Acțiunile BioNTech, compania germană care a creat rețeta vaccinului Pfizer, au crescut cu 200% de la izbucnirea pandemiei. Averea fondatorilor companiei a ajuns la 3,4 miliarde de euro. Iar CEO-ul Moderna a intrat în topul miliardarilor Forbes, cu o avere de 3,6 miliarde de euro.

#bani #Afaceri #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.