Acţiunile Meta (Facebook) s-au prăbuşit cu 20% pe Wall Street. Ce s-a întâmplat

Acţiunile gigantului din social media Meta, proprietarul Facebook, Instagram şi WhatsApp, s-au prăbuşit în şedinţa after-hours de ieri cu 19,7%, după un declin de 5,6% în sesiunea propriu-zisă de pe Wall Street de miercuri. Anterior, compania a emis un set slab de prognoze pentru al patrulea trimestru şi a publicat o serie de rezultate sub aşteptările analiştilor.

Profitul net per acţiune (EPS) a ajuns la 1,64 dolari, faţă de 1,89 dolari cât estimau analiştii furnizorului de date financiare Refinitiv, scrie CNBC. Veniturile au atins 27,71 miliarde de dolari, uşor sub prognozele Refinitiv de 27,38 miliarde.

De asemenea, venitul mediu per utilizator a fost de 9,41 dolari, în contextul unei estimări de 9,83 dolari oferite de StreetAccount şi unui număr de 2,96 de miliarde de utilizatori lunari activi, uşor peste aşteptările furnizorului de date.

Meta se confruntă cu un fenomen amplu, definit printr-o încetinire a cheltuielilor publicitare în mediul online, la care se adaugă provocările impuse de actualizarea de securitate a sistemului de operare iOS al Apple, posibilitatea unei recesiuni în SUA şi o competiţie din ce în ce mai acerbă din partea TikTok. Mai mult, Meta a avut două trimestre la rând în care veniturile au înregistrat pierderi, iar compania este aşteptată să publice a treia scădere consecutivă în T4/2022, scrie ZF.

Gigantul american a declarat că veniturile pentru ultimele trei luni vor fi cuprinse între 30 şi 32,5 miliarde de dolari, deci o medie de 31,25 miliarde. Analiştii se aşteptau la vânzări de 32,2 miliarde de dolari.

În vreme ce veniturile s-au redus cu 4% în T3, cheltuielile suportate de Meta au crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, la 22,1 miliarde de dolari. Profitul operaţional a scăzut cu 46% la 5,66 miliarde, iar marja operaţională a coborât de la 36% în anul precedent la 20% în T3. Per total, profitul net a ajuns la 4,4 miliarde de dolari, minus 52%

Luând în calcul dinamica din premarket de astăzi, Meta se tranzacţionează la cel mai scăzut nivel din martie 2016, cu opt luni înainte ca Donald Trump să fie ales preşedinte al Statelor Unite.

Big Tech-ul a avut un slab început de sezon de raportări. Ieri, acţiunile Alphabet (Google) şi Microsoft au pierdut 9%, respectiv 7,7% după publicarea rezultatelor din cel mai recent trimestru. Anterior, acţiunile Snap, compania-mamă a Snapchat, s-au prăbuşit cu 30% într-o singură zi, în condiţiile în care compania a raportat venituri sub aşteptări, rezultatul venind – spun executivii – pe fondul unei economii tot mai slabe şi unor schimbări efectuate în platformă.

#meta #actiuni #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.