După pauza prilejuită de Crăciun Occidentul reia presiunea exercitată asupra Federației Ruse prin sancțiuni. Judecând după declarațiile oficialilor UE, noul pachet – al zecelea – de sancțiuni al Uniunii Europene este îndreptat în direcția lichidării „portițelor de scăpare” pentru evitarea sau slăbirea efectului restricțiilor adoptate anterior.
Nou lovite de sancțiuni vor fi Republica Belarus și Iranul. Mai mult decât atât, conducerii UE și Casei Albe li se cere tot mai insistent să-și spună punctul de vedere în ceea ce privește soarta activelor rusești înghețate. O serie de țări membre UE insistă asupra confiscării cât mai grabnice a acestora și a transferării fondurilor obținute Ucrainei.
Deocamdată pregătirea noului pachet de sancțiuni al UE împotriva Federației Ruse nu este anunțată oficial, dar nici nu e neapărat ascunsă. Primul ministru al Ucrainei, Denis Șmîgal, la întâlnirea avută luni cu adjunctul președintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, chiar a exprimat dorințele Kievului.
Sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei
Potrivit afirmațiilor acestuia, în cel de-al zecelea pachet trebuie să fie incluse sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei.
Iar marți, la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit câteva detalii referitoare la viitoarea ofensivă a sancțiunilor. „Vom extinde regimul de sancțiuni împotriva celor care sprijină acțiunile Rusiei prin mijloace militare – de exemplu împotriva Republicii Belarus și Iranului.
Intenționăm să venim cu un nou pachet de sancțiuni împotriva Republicii Belarus”, a spus Von der Leyen la conferința de presă. UE va reveni astfel la vechea tradiție: a introduce măsuri restrictive simultan împotriva Moscovei și a Minskului. Cel de-al nouălea pachet de sancțiuni adoptat împotriva Rusiei, din 16 decembrie, nu a fost completat cu niciun fel de măsuri împotriva Republicii Belarus.
Țările occidentale intenționează să-și coordoneze mai strâns și propriile eforturi în ceea ce privește confruntarea cu Federația Rusă pe toate fronturile posibile. Мichel, Von der Leyen și Stoltenberg au semnat marți Declarația de colaborare între UE și NATO. Acest document, al treilea în întreaga istorie a colaborării dinte aceste organizații, a fost pregătit doi ani. Semnarea lui a fost amânată din diferite motive, însă ultima dată chiar din cauza conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.
Nu a existat o unitate în legătură cu cât de strâns trebuie legate tema sprijinirii Kievului de colaborarea pe termen lung dintre NATO și UE. În textul definitiv al declarației s-a arătat că ambele organizații s-au confruntat cu „cea mai serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii”. În mod corespunzător, a fost exprimată și disponibilitatea de a ajuta prin toate mijloacele Ucraina, sprijinind prin aceasta „dreptul acesteia la autoapărare și alegerea propriei soarte”.
În ziua semnării documentului s-a încheiat vizita de două zile efectuată la Bruxelles de consilierul șefului Trezoreriei de Stat a SUA pentru lupta împotriva finanțării terorismului și a infracțiunilor financiare, Elisabeth Rozenberg. Între atribuțiile acesteia intră controlul asupra respectării și pregătirii sancțiunilor.
În G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere
Un alt funcționar american, responsabil cu elaborarea politicii de sancțiuni a SUA, consilier al ministrului finanțelor pentru politica economică, Ben Harris, efectuează în intervalul 8-13 ianuarie vizite în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia. Cu alte cuvinte și țările ale căror autorități critică foarte des UE pentru sprijinul insuficient acordat Ucrainei. Reamintim că zona baltică și Polonia și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu stabilirea unui plafon de prețuri la petrolul rusesc prea scăzut după părerea lor. Este adevărat, după cum transmite Reuters, în G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere. Acest lucru va fi pe placul țărilor amintite. Acum disputa poate apărea din cauza soartei activelor rusești.
În acest moment Comisia Europeană elaborează proiectul unui acord intern UE în legătură cu ce-i de făcut cu fondurile înghețate ale persoanelor particulare și juridice din Federația Rusă. Nu este clar când va fi gata acest document. Cu toate acestea, după cum a declarat secretarul de presă al Ministerului estonian de Externe, Mihkel Tamm, în această țară va fi elaborat un plan privind confiscarea activelor rusești chiar până la sfârșitul lunii ianuarie.
Cu toate acestea, în Estonia, dacă ea decide să-și folosească planul pe cont propriu, fără sancțiunea Bruxelles-ului, nu există prea multe de confiscat. În această țară suma activelor rusești înghețate este estimată numai la 20 de milioane de euro. În total în țările UE și G7 au fost înghețate peste 300 de miliarde de euro din Rusia – acestea sunt și rezervele Băncii Centrale, și activele persoanelor fizice.
În Uniunea Europeană nu există un consens cu privire la modul în care să fie folosite aceste fonduri. În schimb există înțelegerea faptului că confiscarea activelor unui întreg stat va crea o situație juridică foarte dificilă, ca să nu mai vorbim de faptul că confruntarea cu Kremlinul va deveni și mai dură. „Orice acțiuni vor fi întreprinse în acest context, vor fi absolut nesemnificative și ilegale din punct de vedere al dreptului internațional. Fără îndoială, ele vor avea consecințe pentru țările care se solidarizează cumva cu o astfel de linie politică”, a avertizat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.
