Activista pakistaneză Malala va apărea pe coperta revistei britanice Vogue în luna iulie. Ce ținute va purta

Activista pakistaneză în vârstă de 23 de ani, Malala Yousafzai, care în 2014 a devenit cea mai tânără persoană laureată cu premiul Nobel pentru Pace pentru lupta sa pentru educaţia feminină, va apărea în iulie pe coperta revistei Vogue britanice în ţinute create pentru ea de designera Stella McCartney.

Desprea acesta a anunțat revista britanică, care a menționat că va fi publicat și un interviu cu Malala. Tânăra este rezidentă în Marea Britanie din 2012 după ce a fost victima unui atentat al talibanilor în ţara sa natală pentru campania ei în favoarea drepturilor fetelor la educaţie după ce acestora li s-a interzis accesul în şcoli.

În Marea Britanie, Malala s-a recuperat după acest atac, şi-a încheiat studiile secundare şi a absolvit cu brio facultatea de Filosofie, Politic şi Economie la prestigioasa Universitate Oxford. Tânăra a mărturisit totuşi că nu ştie ce să facă mai departe în viaţă.

În 2013, tânăra a publicat cartea autobiografică „I Am Malala”, cu ajutorul Malala Fund, o fundaţie pentru promovarea educaţiei în rândul fetelor şi a stat la masă cu preşedinţi şi şefi de guvern, ea a mărturisit că îi place să petreacă ore întregi pe reţelele de socializare jucând „Among Us” şi că plănuieşte să îşi ia un an sabatic pentru a putea călători înainte de a căuta un loc de muncă, scrie Agerpres.

Ea a insistat că este o fată ca oarecare alta şi că nici măcar nu a menţionat că a câştigat un premiu Nobel când a contactat Universitatea Oxford pentru admitere, deoarece „se simţea ruşinată”.

În interviul acordat revistei Vogue, Malala va vorbi despre „mare ei dragoste” – televiziunea şi că de la 11 ani a început să scrie un blog pentru BBC sub pseudonimul Gul Makai despre viaţa sub regimul talibanilor.

Pe viitor, tânăra vrea să realizeze propriul ei program pentru a interconecta cu publicul.

„Vreau că acest program să fie distractiv (…) Să râd împreună cu invitaţii mei”, a povestit Malala, care în martie s-a asociat cu Apple TV+ pentru a realiza acest proiect pe care preconizează să-l lanseze anul viitor.

Directorul executiv al Apple, Tim Cook, a dat asigurări că „nu mai există nimeni ca Malala”, o tânără care a suferit, a cunoscut succesul, dar a rămas la fel de modestă şi cu picioarele pe pământ.

#Vogue #Malala #coperta #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.