ACUZAȚII GRELE în adresa guvernării. Rolul lui Viorel Morari în discreditarea procurorului general

A tunat și fulgerat astăzi la Procuratura Generală. Alexandr Stoianolgo a împărțit acuzații în stânga și în dreapta și a precizat că se simte hărțuit de către actuala guvernare a Republicii Moldova.

Imediat după investirea noii guvernări PAS a fost anunțat război corupției. Prima, principala și unica țintă în acest război contra corupției am devenit chiar eu – Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat Stoianoglo în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV și citat de realitatea.md.

Înlăturarea procurorului general de la șefia PG

Stoianoglo spune că actuala guvernare și-a propus să-i discrediteze activitatea și că, în acest sens, ar fi fost întreprinse acțiuni coordonate și sincronizate care urmăresc hărțuirea publică, cu ulterioara înlăturare din funcție.

„Are loc o amplă campanie regizată și coordonată în scopul blamării și discreditării Procurorului General și care a început chiar din prima zi de la numirea mea în această funcție. E rezultatul unui scenariu punctual, pus la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale, politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și experți ”independenți”, dar și reprezentanți ai mass-media, la fel de ”independentă”. Zilnic, în dezbateri televizate sau postările lor online se arunca cu noroi, se manipula la greu, se opera intenționat cu jumătăți de adevăr și se modela realitatea așa cum cerea pupitrul de comandă. Procurorul General era învinuit de legături cu lumea criminală, interese obscure și incompetență. Orice decizie sau acțiune a Procurorului General era blamată și criticată. În paralel, se inițiase și câteva procese judiciare, care simultan contestau legalitatea numirii mele în funcție. E cunoscut faptul că pentru anularea rezultatelor concursului pentru selectarea Procurorului General erau puse în joc sume exorbitante, iar acest lucru îl știu nu doar eu. Litigiile pe aceste spețe s-au încheiat abia acum, recent. Mai mult, numai în ultimele trei luni, unii politicieni, foști procurori, avocați, de 5 ori s-au adresat Consiliului Superior al Procurorilor cu solicitări neîntemeiate de a porni împotriva mea anchete penale”, a declarat Stoianglo.

EUROPOL descifrează corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari

O persoană cheie în această „schemă” ar fi nimeni altul decât fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În septembrie 2019, fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror, spune procurorul.

„Investigând dosarul împotriva principalului mafiot din istoria Procuraturii Republicii Moldova – fostul șef al Procuraturii Anticorupție, am reușit, în condiții legale și cu suportul experților EUROPOL, să decodăm și să descifrăm corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari. Datele pe care am reușit să le analizăm demonstrează clar cum și cu ajutorul cui, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a manipulat opinia publică și mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii și a Procurorului General. Descifrările oferite de EUROPOL devoalează esența concursului la funcția de Procuror General, organizat de ”oamenii buni”, arată cum puterea vede activitatea Procuraturii, ce fel de Procuror General și-au dorit și cel mai important, de ce se aspiră atât de mult la acest fotoliu. Așadar, în septembrie 2019,fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror”, a mai precizat acesta.

Implicarea fostului ambasador al UE, Peter Michalko

Fostul ambasador al Uniunii Europene, Peter Michalko, la fel, se regăște în discursul lui Alexandr Stoianoglo.

„Peter Michalko, Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani, care la fel, a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l ”aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți. Întâmplător sau nu, dar dialogul lui Viorel Morari cu Excelența Sa, Ambasadorul Peter Michalko a început exact în perioada Concursului la funcția de Procuror General și evident că această temă îl preocupa destul de mult pe domnul Ambasador. Reieșind din conversația dintre cei doi, întâlnirea lor a avut loc la sediul Misiunii UE la Chișinău pe 21 noiembrie 2019, după care Viorel Morari cu regularitate îi raporta toate mișcările din interiorul instituției”, spune procurorul.

Aportul lui Vlad Gribincea, președintele IPRE, în discreditarea procurorului general

În discursul său kilometric, procurorul general a vorbit și despre Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Potrivit lui Stoianoglo, Vlad Gribincea era interesat de metodele care pot influența mandatul Procurorului General Stoianoglo.

„Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vlad Gribincea – deși a picat concursul la șefia Procuraturii Generale, se pare că a rămas curatorul Maiei Sandu pe domeniul Procuraturii. Decembrie 2019 –fiind deja vizat de controale la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari îi raportează lui Gribincea despre remanierile operate de noul Procuror General în sistemul procuraturii, dă apreciere activității acestuia, se plânge pe controalele demarate în subdiviziunea pe care o conduce, raportându-i fiecare pas, numărul și lista de controlori, documente de uz intern. În replică, expertul îl consultă și-i oferă recomandări, cu promisiunea de a-l susține, inclusiv mediatic, sub protecția partenerilor de dezvoltare. În plus, Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. O asemenea susținere a lui Viorel Morari din partea IPRE nu este întâmplătoare. Este suficient să deschidem lista donatorilor IPRE și devine limpede cine stă în umbră: Fundația Konrad Adenauer – organizație-partener al Președinției; Fundația Soros Moldova, Uniunea Europeană etc. Președinte al consiliului de administrare al acestui ONG este chiar purtătoarea de cuvânt a Președintelui Maia Sandu. Mai mult, recent, în componența CSP-ului a fost desemnat reprezentantul societății civile desemnat de Președinte – Svetlana Balmuș – expertă în domeniul justiției în cadrul aceluiași IPRE. Și încă o coincidență, Iulian Rusu – vicedirectorul IPRE care-l menaja pe Viorel Morari este numit, acum câteva zile, în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției, fiind prezentat colectivului de către Sergiu Litvinenco”, explică Stoianoglo.

„Pentru a nu fi învinuit de subiectivism, de aplicare a unor instrumente de autoapărare și atac asupra presei independente, a societății civile și a pretinsei implicări nejustificate a factorului extern în treburile interne, mă adresez către comunitatea juridică din Republica Moldova cu îndemnul de a da o calificare juridică sau a livra o opinie la acest subiect”, a conchis procurorul general.

#guvernare #Alexandru Stoianoglo #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.