Aderarea Finlandei la NATO stârneşte ursului de la Kremlin: Franţa încearcă să-l calmeze pe Putin. Moscova reacţionează

Franţa a cerut, marţi, Rusiei, să nu profite de admiterea Finlandei în NATO pentru escaladarea crizei cu Occidentul, argumentând că decizia nu este o acţiune menită să genereze tensiuni, în timp ce Moscova a hotărât suplimentarea capabilităţilor militare şi a formulat acuzaţii la adresa UE.

Sébastien Lecornu, ministrul francez al Forţelor Armate, a invitat Rusia „să nu genereze retorică”, insistând că aderarea Finlandei la NATO nu înseamnă escaladarea conflictului. „Nu trebuie să denaturăm atitudinea, deşi diplomaţia rusă încearcă să ne aducă în această zonă. A face parte din NATO nu înseamnă escaladarea situaţiei, nu trebuie să generăm retorică”, a declarat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

„Agresiunea rusă în Ucraina a generat nevoia de mai multă securitate pentru partenerii Europei continentale. NATO este o alianţă de securitate. Este suficient ca Rusia să nu agreseze pe nimeni pentru a fi război”, a subliniat Sébastien Lecornu.

Administraţia de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va suplimenta capabilităţile militare în apropierea Finlandei şi va trece la alte tipuri de măsuri în cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala armament ofensiv pe teritoriul acestei ţări. „Vom consolida capabilităţile militare în zona de vest şi nord-vest”, în estul şi nord-estul Europei. „În cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala forţe ori capabilităţi pe teritoriul Finlandei, vom aplica măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil apărarea militară a Rusiei”, a declarat luni Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Finlanda #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.