Aderarea Finlandei la NATO stârneşte ursului de la Kremlin: Franţa încearcă să-l calmeze pe Putin. Moscova reacţionează

Franţa a cerut, marţi, Rusiei, să nu profite de admiterea Finlandei în NATO pentru escaladarea crizei cu Occidentul, argumentând că decizia nu este o acţiune menită să genereze tensiuni, în timp ce Moscova a hotărât suplimentarea capabilităţilor militare şi a formulat acuzaţii la adresa UE.

Sébastien Lecornu, ministrul francez al Forţelor Armate, a invitat Rusia „să nu genereze retorică”, insistând că aderarea Finlandei la NATO nu înseamnă escaladarea conflictului. „Nu trebuie să denaturăm atitudinea, deşi diplomaţia rusă încearcă să ne aducă în această zonă. A face parte din NATO nu înseamnă escaladarea situaţiei, nu trebuie să generăm retorică”, a declarat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

„Agresiunea rusă în Ucraina a generat nevoia de mai multă securitate pentru partenerii Europei continentale. NATO este o alianţă de securitate. Este suficient ca Rusia să nu agreseze pe nimeni pentru a fi război”, a subliniat Sébastien Lecornu.

Administraţia de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va suplimenta capabilităţile militare în apropierea Finlandei şi va trece la alte tipuri de măsuri în cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala armament ofensiv pe teritoriul acestei ţări. „Vom consolida capabilităţile militare în zona de vest şi nord-vest”, în estul şi nord-estul Europei. „În cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala forţe ori capabilităţi pe teritoriul Finlandei, vom aplica măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil apărarea militară a Rusiei”, a declarat luni Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Finlanda #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se recupereze după șocurile din ultimii ani, însă rămâne vulnerabilă la riscuri externe și la probleme structurale interne, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea consultărilor Articolului IV pentru 2025.

Potrivit evaluării FMI, PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu 2,7% în 2025 și cu 2,3% în 2026, susținut de o recoltă agricolă bună, cerere internă robustă și finanțări substanțiale din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, exporturile slabe continuă să frâneze avansul economic și să adâncească deficitul de cont curent.

Experții FMI estimează că deficitul fiscal se va majora până la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul creșterii cheltuielilor de capital și al unor majorări ale cheltuielilor curente. Instituția consideră însă că un deficit temporar mai ridicat este justificat pentru a sprijini tranziția către o creștere bazată pe investiții.

Totodată, FMI recomandă autorităților să mobilizeze venituri suplimentare și să îmbunătățească managementul finanțelor publice, în special în contextul reducerii treptate a finanțărilor concesionale. Directorii executivi au salutat reforma planificată a salarizării în sectorul public, subliniind că aceasta trebuie acoperită din venituri interne suplimentare.

Inflația este prognozată să rămână în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (5% ±1,5%) în 2026. FMI apreciază reacția promptă a BNM la șocul energetic din 2025, dar recomandă menținerea unei politici monetare prudente, dependentă de evoluția inflației și a creșterii economice.

Instituția sugerează că rezervele minime obligatorii, în prezent ridicate, ar putea fi reduse după disiparea riscurilor inflaționiste și încurajează consolidarea independenței băncii centrale.

FMI constată că sectorul bancar rămâne sănătos, însă avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a scumpirii accelerate a locuințelor. În acest context, experții recomandă monitorizare atentă și întărirea măsurilor macroprudențiale pentru limitarea riscurilor.

Autoritățile sunt îndemnate să continue reformele în supravegherea bazată pe risc, managementul crizelor și combaterea spălării banilor.

FMI subliniază că Moldova trebuie să continue consolidarea securității energetice, în contextul vulnerabilității la șocuri de aprovizionare și volatilitatea prețurilor la electricitate.

De asemenea, instituția cere progrese decisive în reformele de guvernanță și anticorupție pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și protejarea resurselor publice.

Printre priorități se mai numără: creșterea participării pe piața muncii, reducerea nepotrivirilor de competențe și îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional.

FMI avertizează că balanța riscurilor este înclinată negativ pentru creșterea economică și pozitiv pentru inflație. Principalele pericole vin din războiul din Ucraina, evoluțiile geopolitice și eventuale întârzieri în implementarea Planului de Creștere al UE sau utilizarea ineficientă a fondurilor europene.

Directorii FMI au menționat că un nou program cu Fondul ar putea revigora agenda de reforme și sprijini parcursul european al Republicii Moldova.

Următoarea consultare Articolul IV este programată, conform ciclului standard, peste 12 luni.