Aderarea Finlandei la NATO stârneşte ursului de la Kremlin: Franţa încearcă să-l calmeze pe Putin. Moscova reacţionează

Franţa a cerut, marţi, Rusiei, să nu profite de admiterea Finlandei în NATO pentru escaladarea crizei cu Occidentul, argumentând că decizia nu este o acţiune menită să genereze tensiuni, în timp ce Moscova a hotărât suplimentarea capabilităţilor militare şi a formulat acuzaţii la adresa UE.

Sébastien Lecornu, ministrul francez al Forţelor Armate, a invitat Rusia „să nu genereze retorică”, insistând că aderarea Finlandei la NATO nu înseamnă escaladarea conflictului. „Nu trebuie să denaturăm atitudinea, deşi diplomaţia rusă încearcă să ne aducă în această zonă. A face parte din NATO nu înseamnă escaladarea situaţiei, nu trebuie să generăm retorică”, a declarat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

„Agresiunea rusă în Ucraina a generat nevoia de mai multă securitate pentru partenerii Europei continentale. NATO este o alianţă de securitate. Este suficient ca Rusia să nu agreseze pe nimeni pentru a fi război”, a subliniat Sébastien Lecornu.

Administraţia de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va suplimenta capabilităţile militare în apropierea Finlandei şi va trece la alte tipuri de măsuri în cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala armament ofensiv pe teritoriul acestei ţări. „Vom consolida capabilităţile militare în zona de vest şi nord-vest”, în estul şi nord-estul Europei. „În cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala forţe ori capabilităţi pe teritoriul Finlandei, vom aplica măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil apărarea militară a Rusiei”, a declarat luni Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Finlanda #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.