Aderarea Finlandei la NATO stârneşte ursului de la Kremlin: Franţa încearcă să-l calmeze pe Putin. Moscova reacţionează

Franţa a cerut, marţi, Rusiei, să nu profite de admiterea Finlandei în NATO pentru escaladarea crizei cu Occidentul, argumentând că decizia nu este o acţiune menită să genereze tensiuni, în timp ce Moscova a hotărât suplimentarea capabilităţilor militare şi a formulat acuzaţii la adresa UE.

Sébastien Lecornu, ministrul francez al Forţelor Armate, a invitat Rusia “să nu genereze retorică”, insistând că aderarea Finlandei la NATO nu înseamnă escaladarea conflictului. “Nu trebuie să denaturăm atitudinea, deşi diplomaţia rusă încearcă să ne aducă în această zonă. A face parte din NATO nu înseamnă escaladarea situaţiei, nu trebuie să generăm retorică”, a declarat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

“Agresiunea rusă în Ucraina a generat nevoia de mai multă securitate pentru partenerii Europei continentale. NATO este o alianţă de securitate. Este suficient ca Rusia să nu agreseze pe nimeni pentru a fi război”, a subliniat Sébastien Lecornu.

Administraţia de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va suplimenta capabilităţile militare în apropierea Finlandei şi va trece la alte tipuri de măsuri în cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala armament ofensiv pe teritoriul acestei ţări. “Vom consolida capabilităţile militare în zona de vest şi nord-vest”, în estul şi nord-estul Europei. “În cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala forţe ori capabilităţi pe teritoriul Finlandei, vom aplica măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil apărarea militară a Rusiei”, a declarat luni Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Finlanda #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.