Aderarea Moldovei și Ucrainei la UE, decisă? Ar putea exista acorduri separate pentru cele două țări

Liderii UE au dezbătut la Bruxelles recomandarea oferită de Comisia Europeană privind acordarea statutului de țări candidate la aderarea pentru Republica Moldova și Ucraina. Conform unui proiect de decizie la care face referire euractiv.com, pentru cele două state vor exista acorduri separate.

Oficialii au discutat marți subiectul și au elaborat proiectul de concluzii. „Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în document, potrivit jurnaliștilor.

Șefii de stat din comunitatea europeană urmează să decidă condiționalitățile care se vor impune pentru acordarea statutului. Totodată, ar putea fi reafirmate recomandările oferite Georgiei de către Comisia Europeană, iar un raport al implementării lor este așteptat la sfârșitul anului.

După câteva zile de discuții interne ale liderilor UE, euractiv.com estimează ca 27 de state membre vor susține unanim acordarea statutului de țări candidate pentru Moldova și Ucraina pe 23 iunie, așa cum a recomandat și Comisia Europeană pe 17 iunie. Atunci s-a sugerat ca Georgia să nu primească statutul, iar guvernării de la Tbilisi i s-a transmis să consolideze reformele.

Amintim că Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cererile de aderarea la UE după ce Putin a demarat invazia rusă în țara vecină. În context, Franța a propus crearea Comunității Politice Europene, care să aibă proceduri simplificate de integrare, iar Marea Britanie a propus o inițiativă similară, dorind să fie în fruntea eventualei organizații internaționale.

#aderarea la UE #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.