Adevărul nemilos al cifrelor! Firmele nu au încredere în creşterea economiei şi nu iau credite

Băncile au 10 miliarde de lei exces de lichiditate, dar companiile nu se înghesuie să ia credite. BNM susține că măsurile stimulative cumulate de politică monetară au dus la scăderea continuă a ratelor de dobândă la creditele și depozitele noi în lei în trimestrul II 2024.

Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,08%, iar cea la depozite 3,24%, în diminuare cu 4,1 și, respectiv, cu 4,05 puncte procentuale față de trimestrul II 2023. Reducerea consecutivă a ratelor de dobândă a dus la creșterea volumului creditelor noi acordate în lei cu 51,4% anual în trimestrul II 2024. Această dinamică a fost impulsionată de creșterea creditelor acordate atât pentru consum și imobil persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice din sectorul comerțului.

Această tendință de creștere a creditării este văzută ca un semn pozitiv pentru economia țării, contribuind la stimularea consumului și a investițiilor.

Datele publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului II 2024 arată tendințe mixte în activitatea economică. Astfel, în perioada aprilie-mai 2024 exporturile s-au contractat cu 12,7 la sută anual, în timp ce rata anuală a importurilor s-a majorat cu 4,95 la sută. Comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata au crescut în medie cu 22,0 și 10,7 la sută anual, respectiv. Producția industrială a consemnat un nivel mediu de -0,1 la sută. Conform estimărilor PIB, dinamica pozitivă a acestuia va continua și în trimestrul II 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #companii #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.