Adevărul nemilos al cifrelor! Firmele nu au încredere în creşterea economiei şi nu iau credite

Băncile au 10 miliarde de lei exces de lichiditate, dar companiile nu se înghesuie să ia credite. BNM susține că măsurile stimulative cumulate de politică monetară au dus la scăderea continuă a ratelor de dobândă la creditele și depozitele noi în lei în trimestrul II 2024.

Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,08%, iar cea la depozite 3,24%, în diminuare cu 4,1 și, respectiv, cu 4,05 puncte procentuale față de trimestrul II 2023. Reducerea consecutivă a ratelor de dobândă a dus la creșterea volumului creditelor noi acordate în lei cu 51,4% anual în trimestrul II 2024. Această dinamică a fost impulsionată de creșterea creditelor acordate atât pentru consum și imobil persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice din sectorul comerțului.

Această tendință de creștere a creditării este văzută ca un semn pozitiv pentru economia țării, contribuind la stimularea consumului și a investițiilor.

Datele publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului II 2024 arată tendințe mixte în activitatea economică. Astfel, în perioada aprilie-mai 2024 exporturile s-au contractat cu 12,7 la sută anual, în timp ce rata anuală a importurilor s-a majorat cu 4,95 la sută. Comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata au crescut în medie cu 22,0 și 10,7 la sută anual, respectiv. Producția industrială a consemnat un nivel mediu de -0,1 la sută. Conform estimărilor PIB, dinamica pozitivă a acestuia va continua și în trimestrul II 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #companii #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.