Aeroportul de la Cahul, la sapă de lemn: Se vinde cu 2,5 milioane de euro într-un anunț de mică publicitate

Aeroportul Internațional Cahul a fost scos la vânzare pentru suma de 2,5 milioane de euro, conform unui anunț de mică publicitate. Aeroportul este situat în sudul Republicii Moldova, la 160 km de Chișinău și la 9 km de Cahul, iar proximitatea sa față de Reni (Ucraina) și Galați (România).

Potrivit anunțului, suprafața aeroportului este de 109 ha, fiind un teren închis și securizat. Pe teritoriul său se află o pistă de decolare cu o lungime de 1883 metri, cu suprafață din asfalt-beton, și o pistă de rulare adiacentă. Aeroportul include și clădiri pentru îmbarcare, un terminal cu o suprafață de 500 mp, precum și echipamente de supraveghere video externe și interne. În clădirea principală se află birouri pentru administrația aeroportului, servicii de frontieră și vamă, un post de poliție, un punct medical, o sală de așteptare și relaxare pentru pasageri, precum și săli de plecare și sosire.

În 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar.

Aeroportul se află într-o situație critică. În 2014, Curtea de Apel Chișinău a deschis procedura de insolvabilitate la cererea cetățeanului german Boris Brauda, co-fondator al întreprinderii, care deținea 51% din acțiunile aeroportului. De ani de zile, aeroportul nu reușește să obțină autorizația necesară pentru reluarea zborurilor, acumulând datorii de aproximativ 10 milioane de lei față de Brauda.

Boris Brauda a investit în renovarea pistelor de decolare-aterizare și în echipamente moderne, însă Administrația de Stat a Aviației Civile nu a permis reluarea zborurilor. Acum, el își dorește despăgubiri pentru investițiile nereturnate.

Ultimele zboruri operate de aeroport au avut loc în octombrie 2001, iar în 2004 i-a fost retrasă autorizația de funcționare. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Guvernul Moldovei, modernizarea aeroportului necesită aproximativ 40 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.