Aeroportul de la Cahul, la sapă de lemn: Se vinde cu 2,5 milioane de euro într-un anunț de mică publicitate

Aeroportul Internațional Cahul a fost scos la vânzare pentru suma de 2,5 milioane de euro, conform unui anunț de mică publicitate. Aeroportul este situat în sudul Republicii Moldova, la 160 km de Chișinău și la 9 km de Cahul, iar proximitatea sa față de Reni (Ucraina) și Galați (România).

Potrivit anunțului, suprafața aeroportului este de 109 ha, fiind un teren închis și securizat. Pe teritoriul său se află o pistă de decolare cu o lungime de 1883 metri, cu suprafață din asfalt-beton, și o pistă de rulare adiacentă. Aeroportul include și clădiri pentru îmbarcare, un terminal cu o suprafață de 500 mp, precum și echipamente de supraveghere video externe și interne. În clădirea principală se află birouri pentru administrația aeroportului, servicii de frontieră și vamă, un post de poliție, un punct medical, o sală de așteptare și relaxare pentru pasageri, precum și săli de plecare și sosire.

În 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar.

Aeroportul se află într-o situație critică. În 2014, Curtea de Apel Chișinău a deschis procedura de insolvabilitate la cererea cetățeanului german Boris Brauda, co-fondator al întreprinderii, care deținea 51% din acțiunile aeroportului. De ani de zile, aeroportul nu reușește să obțină autorizația necesară pentru reluarea zborurilor, acumulând datorii de aproximativ 10 milioane de lei față de Brauda.

Boris Brauda a investit în renovarea pistelor de decolare-aterizare și în echipamente moderne, însă Administrația de Stat a Aviației Civile nu a permis reluarea zborurilor. Acum, el își dorește despăgubiri pentru investițiile nereturnate.

Ultimele zboruri operate de aeroport au avut loc în octombrie 2001, iar în 2004 i-a fost retrasă autorizația de funcționare. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Guvernul Moldovei, modernizarea aeroportului necesită aproximativ 40 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.