Aeroportul de la Cahul, la sapă de lemn: Se vinde cu 2,5 milioane de euro într-un anunț de mică publicitate

Aeroportul Internațional Cahul a fost scos la vânzare pentru suma de 2,5 milioane de euro, conform unui anunț de mică publicitate. Aeroportul este situat în sudul Republicii Moldova, la 160 km de Chișinău și la 9 km de Cahul, iar proximitatea sa față de Reni (Ucraina) și Galați (România).

Potrivit anunțului, suprafața aeroportului este de 109 ha, fiind un teren închis și securizat. Pe teritoriul său se află o pistă de decolare cu o lungime de 1883 metri, cu suprafață din asfalt-beton, și o pistă de rulare adiacentă. Aeroportul include și clădiri pentru îmbarcare, un terminal cu o suprafață de 500 mp, precum și echipamente de supraveghere video externe și interne. În clădirea principală se află birouri pentru administrația aeroportului, servicii de frontieră și vamă, un post de poliție, un punct medical, o sală de așteptare și relaxare pentru pasageri, precum și săli de plecare și sosire.

În 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar.

Aeroportul se află într-o situație critică. În 2014, Curtea de Apel Chișinău a deschis procedura de insolvabilitate la cererea cetățeanului german Boris Brauda, co-fondator al întreprinderii, care deținea 51% din acțiunile aeroportului. De ani de zile, aeroportul nu reușește să obțină autorizația necesară pentru reluarea zborurilor, acumulând datorii de aproximativ 10 milioane de lei față de Brauda.

Boris Brauda a investit în renovarea pistelor de decolare-aterizare și în echipamente moderne, însă Administrația de Stat a Aviației Civile nu a permis reluarea zborurilor. Acum, el își dorește despăgubiri pentru investițiile nereturnate.

Ultimele zboruri operate de aeroport au avut loc în octombrie 2001, iar în 2004 i-a fost retrasă autorizația de funcționare. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Guvernul Moldovei, modernizarea aeroportului necesită aproximativ 40 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.