Aeroportul de la Cahul, la sapă de lemn: Se vinde cu 2,5 milioane de euro într-un anunț de mică publicitate

Aeroportul Internațional Cahul a fost scos la vânzare pentru suma de 2,5 milioane de euro, conform unui anunț de mică publicitate. Aeroportul este situat în sudul Republicii Moldova, la 160 km de Chișinău și la 9 km de Cahul, iar proximitatea sa față de Reni (Ucraina) și Galați (România).

Potrivit anunțului, suprafața aeroportului este de 109 ha, fiind un teren închis și securizat. Pe teritoriul său se află o pistă de decolare cu o lungime de 1883 metri, cu suprafață din asfalt-beton, și o pistă de rulare adiacentă. Aeroportul include și clădiri pentru îmbarcare, un terminal cu o suprafață de 500 mp, precum și echipamente de supraveghere video externe și interne. În clădirea principală se află birouri pentru administrația aeroportului, servicii de frontieră și vamă, un post de poliție, un punct medical, o sală de așteptare și relaxare pentru pasageri, precum și săli de plecare și sosire.

În 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar.

Aeroportul se află într-o situație critică. În 2014, Curtea de Apel Chișinău a deschis procedura de insolvabilitate la cererea cetățeanului german Boris Brauda, co-fondator al întreprinderii, care deținea 51% din acțiunile aeroportului. De ani de zile, aeroportul nu reușește să obțină autorizația necesară pentru reluarea zborurilor, acumulând datorii de aproximativ 10 milioane de lei față de Brauda.

Boris Brauda a investit în renovarea pistelor de decolare-aterizare și în echipamente moderne, însă Administrația de Stat a Aviației Civile nu a permis reluarea zborurilor. Acum, el își dorește despăgubiri pentru investițiile nereturnate.

Ultimele zboruri operate de aeroport au avut loc în octombrie 2001, iar în 2004 i-a fost retrasă autorizația de funcționare. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Guvernul Moldovei, modernizarea aeroportului necesită aproximativ 40 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.