Aeroportul de la Cahul, la sapă de lemn: Se vinde cu 2,5 milioane de euro într-un anunț de mică publicitate

Aeroportul Internațional Cahul a fost scos la vânzare pentru suma de 2,5 milioane de euro, conform unui anunț de mică publicitate. Aeroportul este situat în sudul Republicii Moldova, la 160 km de Chișinău și la 9 km de Cahul, iar proximitatea sa față de Reni (Ucraina) și Galați (România).

Potrivit anunțului, suprafața aeroportului este de 109 ha, fiind un teren închis și securizat. Pe teritoriul său se află o pistă de decolare cu o lungime de 1883 metri, cu suprafață din asfalt-beton, și o pistă de rulare adiacentă. Aeroportul include și clădiri pentru îmbarcare, un terminal cu o suprafață de 500 mp, precum și echipamente de supraveghere video externe și interne. În clădirea principală se află birouri pentru administrația aeroportului, servicii de frontieră și vamă, un post de poliție, un punct medical, o sală de așteptare și relaxare pentru pasageri, precum și săli de plecare și sosire.

În 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar.

Aeroportul se află într-o situație critică. În 2014, Curtea de Apel Chișinău a deschis procedura de insolvabilitate la cererea cetățeanului german Boris Brauda, co-fondator al întreprinderii, care deținea 51% din acțiunile aeroportului. De ani de zile, aeroportul nu reușește să obțină autorizația necesară pentru reluarea zborurilor, acumulând datorii de aproximativ 10 milioane de lei față de Brauda.

Boris Brauda a investit în renovarea pistelor de decolare-aterizare și în echipamente moderne, însă Administrația de Stat a Aviației Civile nu a permis reluarea zborurilor. Acum, el își dorește despăgubiri pentru investițiile nereturnate.

Ultimele zboruri operate de aeroport au avut loc în octombrie 2001, iar în 2004 i-a fost retrasă autorizația de funcționare. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și Guvernul Moldovei, modernizarea aeroportului necesită aproximativ 40 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.