Aeroportul refuză o ofertă de 1 milion de euro anual de la compania care gestionează spațiile comerciale de la aerogară

Compania „AEROFOOD”, care administrează mai multe localuri în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, printre care Plai, Air Cafe și Business Lounge, anunță despre sistarea activității din data de 28 februarie curent. Potrivit unui comunicat de presă, compania începe evacuarea bunurilor care îi aparțin. Firma spune că, „decizia are la bază o notificare emisă în temeiul unei hotărâri unilaterale și nejustificate adoptată de conducerea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.

Compania mai scrie că aeroportul a refuzat o ofertă anuală de peste un milion de euro pentru utilizarea spațiilor comerciale.

„Dorim să informăm că, încă din 12 februarie 2025, compania „AEROFOOD” a propus Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” un preț pentru închirierea acestor spații mai mare decât cel stabilit la licitație, și anume de 1 149 360 euro anual. Această ofertă ar fi ajutat aeroportul să evite pierderile generate de cele trei concursuri anulate.

Până la publicarea acestui comunicat de presă, compania nu a primit un răspuns oficial și întâmpină dificultăți în încetarea activității și evacuare a bunurilor în termenii stabiliți prin contractul de locațiune. Pe această cale, „AEROFOOD” SRL reiterează oferta sa către AIC și solicită ca, până la 28 februarie 2025, să primească un răspuns privind acceptarea acesteia sau, în cazul respingerii, să fie eliminate toate impedimentele care împiedică evacuarea bunurilor din spațiile aeroportului”, se arată în comunicat.

Compania susține că rămâne interesată să continue să ofere servicii de calitate și să investească în dezvoltare, ceea ce va duce inclusiv la crearea de locuri de muncă suplimentare, față de cele 350 existente astăzi.

„Trebuie să menționăm că „AEROFOOD” a realizat investiții semnificative pentru implementarea și modernizarea conceptului de utilizare a spațiilor „Food and Beverage” din incinta aeroportului. Mai mult, în anul 2024, compania noastră a achitat în bugetul de stat peste 50 de milioane de lei. În toți acești ani în care a activat la aeroport, compania „AEROFOOD” a deservit peste 25 de milioane de pasageri. Totodată, informăm că „AEROFOOD” SRL și-a desfășurat activitatea în strictă conformitate cu legislația în vigoare, respectând toate obligațiile și oferind servicii de calitate pasagerilor. În acest context, ne cerem scuze față de consumatorii noștri, pe care i-am obișnuit, de-a lungul anilor, cu produse și servicii de calitate. Din păcate însă situația actuală ne obligă să acționăm în conformitate cu deciziile unilaterale și absolut nejustificate impuse de administrația aeroportului”, se mai arată în comunicat.

Menționăm că licitația a fost lansată în anul 2024, iar ulterior a fost amânată de câteva ori. În spațiul public s-a iscat un adevărat scandal, întrucât existau bănuieli rezonabile că o companie franceză ar fi favorizată. Conducerea țării a negat acuzațiile.

Între timp, autoritățile au anunțat că intenționează să renunțe la organizarea repetată a licitației pentru restaurantele de la Aeroport, potrivit unei declarații a șefului Agenției Proprietății Publice (APP). Roman Cojuhari a spus că noua administrație a aerogării se descurcă destul de bine, motiv pentru care ar putea și în viitor administra acele spații scoase încă anul trecut la licitație.

#spatii comerciale #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.