Afacerea cu mobilă a unui milionar moldovean s-a înglodat. Pierderi de 2,8 milioane de euro în șase luni

Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi aflat în procedură de insolvenţă, a anunţat o pierdere de 14,2 mil. lei (echivalentul a 2,8 milioane de euro) în primele şase luni din 2023, faţă de pierderi de 18,7 mil. lei în aceeaşi perioadă din 2022, în contextul în care afacerile s-au redus de la 70,7 mil. lei la 6,7 mil. lei, conform datelor din raportul financiar semestrial publicat la BVB.

EBITDA companiei a fost rezultat negativ de 2,5 mil. lei, redus de la rezultatul negativ de 13 mil. lei din prima jumătate a lui 2022. Este al treilea S1 consecutiv când Vivre Deco anunţă pierderi la nivelul rezultatului net, rezultatele financiare din S1/2023 fiind marcate de intrarea în insolvenţă la finalul primului trimestru, pe 6 martie 2023. Ca urmare a intrării în procedura de insolvenţă, compania a avut mai multe blocaje în continuarea activităţii.

„În ciuda restricţiilor impuse de insolvenţă conducerea Societăţii a reuşit să reprofileze cu succes activitatea comercială spre modelul marketplace (vânzări pe platforma Vivre a produselor listate de către terţi şi comisionate de Societate) care generează profit operaţional (i.e. raportând veniturile din activitate la costurile directe) dar la un volum de activitate considerabil mai mic”, notează Vivre în raportul financiar.

La Bursa de la Bucureşti, bondurile VIV26E se tranzacţionează la 3,8% din valoarea lor nominală iniţială de 100%, în timp ce obligaţiunile VIV25E au ajuns să se tranzacţioneze la 7,5% din valoarea nominală, potrivit datelor BVB.

În luna martie a acestui an, Altex, liderul retailului electro-IT din România, arunca un colac de salvare companiei Vivre Deco, care a intrat în insolvenţă la propria cerere în luna martie, preluând o creanţă în valoare de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania. Ţinta era restructurarea businessului şi repunerea lui pe un trend ascendent.

La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de moldoveanul Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fusu #mobilă #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.