Afacerea cu mobilă a unui milionar moldovean s-a înglodat. Pierderi de 2,8 milioane de euro în șase luni

Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi aflat în procedură de insolvenţă, a anunţat o pierdere de 14,2 mil. lei (echivalentul a 2,8 milioane de euro) în primele şase luni din 2023, faţă de pierderi de 18,7 mil. lei în aceeaşi perioadă din 2022, în contextul în care afacerile s-au redus de la 70,7 mil. lei la 6,7 mil. lei, conform datelor din raportul financiar semestrial publicat la BVB.

EBITDA companiei a fost rezultat negativ de 2,5 mil. lei, redus de la rezultatul negativ de 13 mil. lei din prima jumătate a lui 2022. Este al treilea S1 consecutiv când Vivre Deco anunţă pierderi la nivelul rezultatului net, rezultatele financiare din S1/2023 fiind marcate de intrarea în insolvenţă la finalul primului trimestru, pe 6 martie 2023. Ca urmare a intrării în procedura de insolvenţă, compania a avut mai multe blocaje în continuarea activităţii.

„În ciuda restricţiilor impuse de insolvenţă conducerea Societăţii a reuşit să reprofileze cu succes activitatea comercială spre modelul marketplace (vânzări pe platforma Vivre a produselor listate de către terţi şi comisionate de Societate) care generează profit operaţional (i.e. raportând veniturile din activitate la costurile directe) dar la un volum de activitate considerabil mai mic”, notează Vivre în raportul financiar.

La Bursa de la Bucureşti, bondurile VIV26E se tranzacţionează la 3,8% din valoarea lor nominală iniţială de 100%, în timp ce obligaţiunile VIV25E au ajuns să se tranzacţioneze la 7,5% din valoarea nominală, potrivit datelor BVB.

În luna martie a acestui an, Altex, liderul retailului electro-IT din România, arunca un colac de salvare companiei Vivre Deco, care a intrat în insolvenţă la propria cerere în luna martie, preluând o creanţă în valoare de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania. Ţinta era restructurarea businessului şi repunerea lui pe un trend ascendent.

La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de moldoveanul Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fusu #mobilă #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.