Afacerea struguri de masă: Moldova, fruntașă la producție, dar deocamdată codașă la export

Potrivit serviciului vamal al Republicii Moldova, în ultima lună a anului 2022 au fost exportate din țară circa 12 000 de tone de struguri de masă. Este o cantitate mare, în condițiile în care exporturile de struguri de masă în noiembrie au fost mari – aproape 15 000 de tone. Mulți fermieri și comercianți mari au susținut că au livrat „ultimele camioane cu struguri” cumpărătorilor străini la sfârșitul lunii.

Aproximativ 20 000 de tone de struguri de masă au fost exportate din Moldova în septembrie-octombrie anul trecut. În total, anul trecut au fost exportate peste 47 000 de tone de struguri din recolta anului 2022 (inclusiv producția de soiuri de vară).

Între timp, conform previziunilor experților, aproximativ 20 000-30 000 de tone de struguri recoltați în 2022 au fost alocate pentru vânzări în toamna-iarna din cauza embargoului rusesc și a creșterii prețului resurselor energetice. Asta chiar dacă recolta brută de struguri de masă s-a ridicat la 90 000-100 000 de tone, în timp ce 40 000-50 000 de tone sunt de obicei depozitate în ani calmi și productivi.

Din cele menționate mai sus se pot formula două ipoteze. Fie au fost depozitați mult mai mulți struguri de masă din recolta de anul trecut decât se așteptau în mod pesimist experții din organizațiile viticole, fie resursele de mărfuri în depozit au fost epuizate până la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, au rămas cel puțin 5 000-7 000 de tone de struguri de anul trecut.

Cele mai mari cantități de struguri Republica Moldova le-a livrat în Kazahstan, România și Ucraina.

Specialiști în agricultură susțin că deși producția de struguri din Republica Moldova este mare, țara mai Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, anual, țara noastră produce peste 100000 tone de struguri de masă.

În prezent, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.