Afacerea struguri de masă: Moldova, fruntașă la producție, dar deocamdată codașă la export

Potrivit serviciului vamal al Republicii Moldova, în ultima lună a anului 2022 au fost exportate din țară circa 12 000 de tone de struguri de masă. Este o cantitate mare, în condițiile în care exporturile de struguri de masă în noiembrie au fost mari – aproape 15 000 de tone. Mulți fermieri și comercianți mari au susținut că au livrat „ultimele camioane cu struguri” cumpărătorilor străini la sfârșitul lunii.

Aproximativ 20 000 de tone de struguri de masă au fost exportate din Moldova în septembrie-octombrie anul trecut. În total, anul trecut au fost exportate peste 47 000 de tone de struguri din recolta anului 2022 (inclusiv producția de soiuri de vară).

Între timp, conform previziunilor experților, aproximativ 20 000-30 000 de tone de struguri recoltați în 2022 au fost alocate pentru vânzări în toamna-iarna din cauza embargoului rusesc și a creșterii prețului resurselor energetice. Asta chiar dacă recolta brută de struguri de masă s-a ridicat la 90 000-100 000 de tone, în timp ce 40 000-50 000 de tone sunt de obicei depozitate în ani calmi și productivi.

Din cele menționate mai sus se pot formula două ipoteze. Fie au fost depozitați mult mai mulți struguri de masă din recolta de anul trecut decât se așteptau în mod pesimist experții din organizațiile viticole, fie resursele de mărfuri în depozit au fost epuizate până la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, au rămas cel puțin 5 000-7 000 de tone de struguri de anul trecut.

Cele mai mari cantități de struguri Republica Moldova le-a livrat în Kazahstan, România și Ucraina.

Specialiști în agricultură susțin că deși producția de struguri din Republica Moldova este mare, țara mai Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, anual, țara noastră produce peste 100000 tone de struguri de masă.

În prezent, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.