Afacerea struguri de masă: Moldova, fruntașă la producție, dar deocamdată codașă la export

Potrivit serviciului vamal al Republicii Moldova, în ultima lună a anului 2022 au fost exportate din țară circa 12 000 de tone de struguri de masă. Este o cantitate mare, în condițiile în care exporturile de struguri de masă în noiembrie au fost mari – aproape 15 000 de tone. Mulți fermieri și comercianți mari au susținut că au livrat „ultimele camioane cu struguri” cumpărătorilor străini la sfârșitul lunii.

Aproximativ 20 000 de tone de struguri de masă au fost exportate din Moldova în septembrie-octombrie anul trecut. În total, anul trecut au fost exportate peste 47 000 de tone de struguri din recolta anului 2022 (inclusiv producția de soiuri de vară).

Între timp, conform previziunilor experților, aproximativ 20 000-30 000 de tone de struguri recoltați în 2022 au fost alocate pentru vânzări în toamna-iarna din cauza embargoului rusesc și a creșterii prețului resurselor energetice. Asta chiar dacă recolta brută de struguri de masă s-a ridicat la 90 000-100 000 de tone, în timp ce 40 000-50 000 de tone sunt de obicei depozitate în ani calmi și productivi.

Din cele menționate mai sus se pot formula două ipoteze. Fie au fost depozitați mult mai mulți struguri de masă din recolta de anul trecut decât se așteptau în mod pesimist experții din organizațiile viticole, fie resursele de mărfuri în depozit au fost epuizate până la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, au rămas cel puțin 5 000-7 000 de tone de struguri de anul trecut.

Cele mai mari cantități de struguri Republica Moldova le-a livrat în Kazahstan, România și Ucraina.

Specialiști în agricultură susțin că deși producția de struguri din Republica Moldova este mare, țara mai Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, anual, țara noastră produce peste 100000 tone de struguri de masă.

În prezent, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția