Afacerea struguri de masă: Moldova, fruntașă la producție, dar deocamdată codașă la export

Potrivit serviciului vamal al Republicii Moldova, în ultima lună a anului 2022 au fost exportate din țară circa 12 000 de tone de struguri de masă. Este o cantitate mare, în condițiile în care exporturile de struguri de masă în noiembrie au fost mari – aproape 15 000 de tone. Mulți fermieri și comercianți mari au susținut că au livrat „ultimele camioane cu struguri” cumpărătorilor străini la sfârșitul lunii.

Aproximativ 20 000 de tone de struguri de masă au fost exportate din Moldova în septembrie-octombrie anul trecut. În total, anul trecut au fost exportate peste 47 000 de tone de struguri din recolta anului 2022 (inclusiv producția de soiuri de vară).

Între timp, conform previziunilor experților, aproximativ 20 000-30 000 de tone de struguri recoltați în 2022 au fost alocate pentru vânzări în toamna-iarna din cauza embargoului rusesc și a creșterii prețului resurselor energetice. Asta chiar dacă recolta brută de struguri de masă s-a ridicat la 90 000-100 000 de tone, în timp ce 40 000-50 000 de tone sunt de obicei depozitate în ani calmi și productivi.

Din cele menționate mai sus se pot formula două ipoteze. Fie au fost depozitați mult mai mulți struguri de masă din recolta de anul trecut decât se așteptau în mod pesimist experții din organizațiile viticole, fie resursele de mărfuri în depozit au fost epuizate până la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, au rămas cel puțin 5 000-7 000 de tone de struguri de anul trecut.

Cele mai mari cantități de struguri Republica Moldova le-a livrat în Kazahstan, România și Ucraina.

Specialiști în agricultură susțin că deși producția de struguri din Republica Moldova este mare, țara mai Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, anual, țara noastră produce peste 100000 tone de struguri de masă.

În prezent, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.