În căutarea unor surse de venit sigure, oamenii devin foarte inventivi. Cineva preferă să își dezvolte o afacere pe bază de produs, alții – pe servicii, iar o a treia categorie pune la bătaie resursele pe care le dispune în patrimoniul personal. Toate cele trei situații sunt corecte și fiabile, iar rezultatele câteodată depășesc așteptările. Despre cum să îți transformi apartamentul într-o sursă sigură de venit, află în rândurile ce urmează.

1. Chirie sau uzufruct?

Este o întrebare de ordin juridic, dar care schimbă automat viziunea asupra lucrurilor. De exemplu, chiria presupune că vei primi o sumă modică, prestabilită verbal sau în scris, într-un contract încheiat liber sau notarial, în fiecare lună sau după o formulă individuală. Uzufructul este tot un fel de arendă, doar că presupune o conservare intactă a bunului primit de către uzufructuar, însă poate fi prestabilită și o sumă anuală pentru posesiune. Comparația majoră între cele două ține de utilizarea propriu-zisă a bunului imobiliar. Respectiv, în cazul chiriei proprietatea deplină îi revine titularului și nu chiriașului, care nu are voie să depășească limitele prestabilite contractual cu privire la schimbarea sau modificarea stării bunului imobiliar. În cazul uzufructului, deținătorul bunului imobiliar deține totala putere asupra bunului, cu excepția dreptului de a-l înstrăina.

2. Plată lunară sau trimestrială?

La acest punct contează predispoziția și atitudinea ta cu privire la cât venit vrei să obții. De exemplu, dacă anterior ai accesat un credit pe termen lung și trebuie să-l rambursezi cât mai rapid, atunci este preferabilă plata lunară. În situația în care ai luat un credit ipotecar avantajos și dispui de lichidități, dar vrei să ai și o pernă financiară de rezervă, atunci se cuvine să setezi modalitatea trimestrială de achitare. Totodată, asigură-te că ai măsuri coercitive de încasare a plăților, pentru a evita situația neplăcută generată de un chiriaș rău – plătitor.

3. Ține cont de amortizarea bunului imobil

Da, un bun imobil are o anumită forță de amortizare, care presupune că prețul său se răscumpără în timp. Acest criteriu este important mai ales în cazul determinării costului chiriei, deoarece aceasta va prestabili durata de achitare a bunului. Respectiv, la un bun, de exemplu, de circa 50 mii euro, chiria ar putea începe lejer de la 200 euro. În acest fel, timp de vreo 15 ani poate fi răscumpărată suma totală a bunului imobiliar.

Dacă ai decis să îți transformi apartamentul într-o sursă de venit, atunci accesează un credit din Moldova pe termeni avantajoși de la Zoom Credit și pregătește-ți locuința pentru viitorii chiriași.

Zoom Credit – noi îți salvăm portofelul!

#ZOOM CREDIT #Credit imobiliar #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.