În căutarea unor surse de venit sigure, oamenii devin foarte inventivi. Cineva preferă să își dezvolte o afacere pe bază de produs, alții – pe servicii, iar o a treia categorie pune la bătaie resursele pe care le dispune în patrimoniul personal. Toate cele trei situații sunt corecte și fiabile, iar rezultatele câteodată depășesc așteptările. Despre cum să îți transformi apartamentul într-o sursă sigură de venit, află în rândurile ce urmează.

1. Chirie sau uzufruct?

Este o întrebare de ordin juridic, dar care schimbă automat viziunea asupra lucrurilor. De exemplu, chiria presupune că vei primi o sumă modică, prestabilită verbal sau în scris, într-un contract încheiat liber sau notarial, în fiecare lună sau după o formulă individuală. Uzufructul este tot un fel de arendă, doar că presupune o conservare intactă a bunului primit de către uzufructuar, însă poate fi prestabilită și o sumă anuală pentru posesiune. Comparația majoră între cele două ține de utilizarea propriu-zisă a bunului imobiliar. Respectiv, în cazul chiriei proprietatea deplină îi revine titularului și nu chiriașului, care nu are voie să depășească limitele prestabilite contractual cu privire la schimbarea sau modificarea stării bunului imobiliar. În cazul uzufructului, deținătorul bunului imobiliar deține totala putere asupra bunului, cu excepția dreptului de a-l înstrăina.

2. Plată lunară sau trimestrială?

La acest punct contează predispoziția și atitudinea ta cu privire la cât venit vrei să obții. De exemplu, dacă anterior ai accesat un credit pe termen lung și trebuie să-l rambursezi cât mai rapid, atunci este preferabilă plata lunară. În situația în care ai luat un credit ipotecar avantajos și dispui de lichidități, dar vrei să ai și o pernă financiară de rezervă, atunci se cuvine să setezi modalitatea trimestrială de achitare. Totodată, asigură-te că ai măsuri coercitive de încasare a plăților, pentru a evita situația neplăcută generată de un chiriaș rău – plătitor.

3. Ține cont de amortizarea bunului imobil

Da, un bun imobil are o anumită forță de amortizare, care presupune că prețul său se răscumpără în timp. Acest criteriu este important mai ales în cazul determinării costului chiriei, deoarece aceasta va prestabili durata de achitare a bunului. Respectiv, la un bun, de exemplu, de circa 50 mii euro, chiria ar putea începe lejer de la 200 euro. În acest fel, timp de vreo 15 ani poate fi răscumpărată suma totală a bunului imobiliar.

Dacă ai decis să îți transformi apartamentul într-o sursă de venit, atunci accesează un credit din Moldova pe termeni avantajoși de la Zoom Credit și pregătește-ți locuința pentru viitorii chiriași.

Zoom Credit – noi îți salvăm portofelul!

#ZOOM CREDIT #Credit imobiliar #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.