Află cum poți să-ți transformi apartamentul într-o sursă sigură de venit

1. Chirie sau uzufruct?

Este o întrebare de ordin juridic, dar care schimbă automat viziunea asupra lucrurilor. De exemplu, chiria presupune că vei primi o sumă modică, prestabilită verbal sau în scris, într-un contract încheiat liber sau notarial, în fiecare lună sau după o formulă individuală. Uzufructul este tot un fel de arendă, doar că presupune o conservare intactă a bunului primit de către uzufructuar, însă poate fi prestabilită și o sumă anuală pentru posesiune. Comparația majoră între cele două ține de utilizarea propriu-zisă a bunului imobiliar. Respectiv, în cazul chiriei proprietatea deplină îi revine titularului și nu chiriașului, care nu are voie să depășească limitele prestabilite contractual cu privire la schimbarea sau modificarea stării bunului imobiliar. În cazul uzufructului, deținătorul bunului imobiliar deține totala putere asupra bunului, cu excepția dreptului de a-l înstrăina.

2. Plată lunară sau trimestrială?

La acest punct contează predispoziția și atitudinea ta cu privire la cât venit vrei să obții. De exemplu, dacă anterior ai accesat un credit pe termen lung și trebuie să-l rambursezi cât mai rapid, atunci este preferabilă plata lunară. În situația în care ai luat un credit ipotecar avantajos și dispui de lichidități, dar vrei să ai și o pernă financiară de rezervă, atunci se cuvine să setezi modalitatea trimestrială de achitare. Totodată, asigură-te că ai măsuri coercitive de încasare a plăților, pentru a evita situația neplăcută generată de un chiriaș rău – plătitor.

3. Ține cont de amortizarea bunului imobil

Da, un bun imobil are o anumită forță de amortizare, care presupune că prețul său se răscumpără în timp. Acest criteriu este important mai ales în cazul determinării costului chiriei, deoarece aceasta va prestabili durata de achitare a bunului. Respectiv, la un bun, de exemplu, de circa 50 mii euro, chiria ar putea începe lejer de la 200 euro. În acest fel, timp de vreo 15 ani poate fi răscumpărată suma totală a bunului imobiliar.

Dacă ai decis să îți transformi apartamentul într-o sursă de venit, atunci accesează un credit din Moldova pe termeni avantajoși de la Zoom Credit și pregătește-ți locuința pentru viitorii chiriași.

Zoom Credit – noi îți salvăm portofelul!

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.