Agricultorii, cu hambarele pline. Sunt gata pentru lucrările de primăvară

Agricultorii sunt gata să înceapă lucrările de primăvară. Au cereale depozite în cantitate de 26,5 mii de tone, anunță Agenția pentru Siguranța Alimentelor.

În baza informaţiilor parvenite din teritoriu, la data de 02 februarie 2022 din necesarul de circa 33,5 mi de tone de seminţe a culturilor de câmp pentru semănatul de primăvară, sunt depozitate circa 26,5 mii de tone, sau 79,3 %. Actualmente, a fost controlată şi certificată o cantitate de circa 18583,5 tone, sau 69,9% din semințele depozitate.

La moment, inspectorii din teritoriu efectuează controlul depozitării, păstrării și condiționării semințelor de culturi agricole, legumicole și bostănoase destinate semănatului de primăvară. Sunt prelevate probe, şi în timpul de faţă se efectuează testarea şi certificarea seminţelor în condiţii de laborator. O atenţie sporită se acordă gospodăriilor ţărăneşti și de fermieri întru aprovizionarea lor cu seminţe calitative.

Deficitul de seminţe hibride de sfeclă de zahăr şi de rapiţă de primăvară este acoperit din importul efectuat de către fabricile de zahăr şi de către agenţii economici autorizaţi la comercializarea seminţelor. Cu referire la depozitarea seminţelor de culturi legumicole şi bostănoase, gradul de asigurare la culturile legumicole cu seminţe cu bob mic este de 81,8% și la culturile bostănoase de 74,1%.

Întru diminuarea deficitului de seminţe înregistrat la unele culturi în prezent agenţii economici autorizaţi în domeniu efectuează importul seminţelor de diferite varietăţi.

În teritoriu activează cca 135 de magazine agricole, care pun la dispoziţia producătorilor agricoli seminţe de o gamă largă de soiuri ale culturilor agricole şi horticole.

#semințe #lucrari #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.