Agricultorii, cu hambarele pline. Sunt gata pentru lucrările de primăvară

Agricultorii sunt gata să înceapă lucrările de primăvară. Au cereale depozite în cantitate de 26,5 mii de tone, anunță Agenția pentru Siguranța Alimentelor.

În baza informaţiilor parvenite din teritoriu, la data de 02 februarie 2022 din necesarul de circa 33,5 mi de tone de seminţe a culturilor de câmp pentru semănatul de primăvară, sunt depozitate circa 26,5 mii de tone, sau 79,3 %. Actualmente, a fost controlată şi certificată o cantitate de circa 18583,5 tone, sau 69,9% din semințele depozitate.

La moment, inspectorii din teritoriu efectuează controlul depozitării, păstrării și condiționării semințelor de culturi agricole, legumicole și bostănoase destinate semănatului de primăvară. Sunt prelevate probe, şi în timpul de faţă se efectuează testarea şi certificarea seminţelor în condiţii de laborator. O atenţie sporită se acordă gospodăriilor ţărăneşti și de fermieri întru aprovizionarea lor cu seminţe calitative.

Deficitul de seminţe hibride de sfeclă de zahăr şi de rapiţă de primăvară este acoperit din importul efectuat de către fabricile de zahăr şi de către agenţii economici autorizaţi la comercializarea seminţelor. Cu referire la depozitarea seminţelor de culturi legumicole şi bostănoase, gradul de asigurare la culturile legumicole cu seminţe cu bob mic este de 81,8% și la culturile bostănoase de 74,1%.

Întru diminuarea deficitului de seminţe înregistrat la unele culturi în prezent agenţii economici autorizaţi în domeniu efectuează importul seminţelor de diferite varietăţi.

În teritoriu activează cca 135 de magazine agricole, care pun la dispoziţia producătorilor agricoli seminţe de o gamă largă de soiuri ale culturilor agricole şi horticole.

#semințe #lucrari #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.