Agricultura moldovenească este subdezvoltată, iar zootehnia este admirabilă,…,dar lipsește cu desăvârșire

Agricultura Moldovei este subdezvoltată axată pe materie primă care este vândută la export cu prețuri foarte mici care nu permite nici dezvoltarea agenților economici dar nici a statului în sine, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea într-o conferință de presă.

„Vorbim de o situație incipientă a proceselor de producție agricolă. Vorbim și de tehnologii foarte vechi folosite de agricultori în procesul de producere a grâului și de prelucrare a pământului. Acest lucru scade din competitivitate la nivel regional”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și de lipsa sistemul de irigare, care în ultimi 30 de ani a fost nimicit în totalitate cu mici excepții.

Bolea s-a referit și la zootehnie care, potrivit lui, practic lipsește

„O altă ramură este zootehnia. Vorbim de 240 de ferme unde cresc 9000 de vaci de lapte și 14 mii de bovine pentru carne. Deci, Republica Moldova nu are zootehnie și cumulul de factori externi a și dus la situația catastrofală din agricultură”, a spus Bolea.

Ministrul a spus că împreună cu Guvernul elaborează un pachet de măsuri urgente pentru reducerea din impactul negativ a acestor crize asupra agricultorilor. „S-a luat decizia de plată la 100% de costul accizei, și asta e 2 lei și 95 de bani la fiecare kg de motorină, până la cantitatea de 64 de tone de motorină folosită de un agent economic. Asta ar însemna că marea majoritate, 100% din agricultorii mici și mijlocii vor primi contra valoarea accizei la motorină în totalitate”.

#Bolea #zootehnie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.