Ajutoare de stat după ureche! Milioane de lei au fost distribuite fără respectarea procedurilor legale

Curtea de Conturi avertizează asupra neregulilor în acordarea ajutoarelor de stat. Este vorba de subvenții de peste 800 milioane lei și scutiri fiscale netransparente, iar unele ajutoare au fost acordate fără notificarea Consiliului Concurenței

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat concluziile auditului privind modul în care au fost acordate ajutoarele de stat în anul 2024, evidențiind lipsa de transparență, criterii neclare de eligibilitate și situații de acordare a sprijinului financiar fără notificarea obligatorie a Consiliului Concurenței.

Potrivit raportului, cele mai importante forme de ajutor de stat au fost subvențiile și scutirile fiscale. Subvențiile și subsidii au însumat 804 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat evaluate, iar scutirile și reducerile de impozite și taxe s-au ridicat la 318 milioane de lei. Banii au fost direcționați, în principal, către servicii de interes economic general (671 milioane lei), Întreprinderi Mici și Mijlocii (156 milioane lei), protecția mediului (401 milioane lei) și alte domenii cu impact socio-economic.

Auditul a constatat însă că o parte dintre ajutoarele de stat au fost acordate fără notificarea ulterioară obligatorie a Consiliului Concurenței, încălcând procedurile prevăzute de lege. Printre cazurile identificate se numără: Î.S. Radiocomunicații – 24,8 milioane lei (2022), Î.M. Parcul Urban de Autobuze – 36,5 milioane lei (2023) și ajutoare pentru 830 de persoane încadrate în câmpul muncii – 29,6 milioane lei (2023).

Curtea de Conturi subliniază că aceste situații „evidențiază persistența unor practici neconforme, care subminează transparența și previzibilitatea procesului de acordare a ajutoarelor de stat”, întrucât autoritățile nu au respectat obligația de a informa Consiliul Concurenței, instituția responsabilă de evaluarea impactului asupra mediului concurențial.

Raportul include și analiza implementării Schemei regionale pentru investiții realizate în Republica Moldova, unde s-au înregistrat 28 de dosare depuse, 8 contracte semnate în valoare totală de 462 milioane lei, 6 dosare în examinare, 13 în reexaminare și un dosar respins pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Auditorii atrag atenția că criteriile actuale nu asigură selectarea justă a beneficiarilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt cele mai dependente de sprijinul statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.