Ajutor de urgență: Fermierii loviti de secetă primesc peste 400 de tone de semințe de grâu

Peste 400 de tone de semințe de grâu de toamnă, oferite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), vor ajunge în această săptămână la 175 de fermieri din raioanele grav afectate de secetă din Republica Moldova, precum Ștefan Vodă, Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Cantemir, Cahul, Taraclia, Florești, Nisporeni și Telenești. Inițiativa este susținută financiar de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Guvernul Elveției, ca parte a proiectului „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice, anunță Ministerul Agriculturii.

Semințele distribuite sunt de o calitate superioară, fiind rezistente la secetă, boli și temperaturi extreme, și au fost livrate în funcție de pierderile suferite de fermieri, cantitățile variind între 30 și 90 kg per hectar, cu o limită de până la 8 tone per fermier. La evenimentul de distribuire, secretarul de stat Vasile Șarban a subliniat importanța acestei inițiative, menționând că face parte dintr-un efort mai amplu de a revitaliza agricultura națională.

Acest proiect completează alte intervenții ale FAO, desfășurate alături de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu sprijinul Japoniei, Austriei și Elveției. De la începutul programului, în 2022, au fost distribuite inputuri agricole esențiale, inclusiv semințe de porumb, lucernă, legume, tuberculi de cartofi și furaje pentru animale, sprijinind în total 17.000 de fermieri și gospodării până în decembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secet #Grîu #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.