Ajutorul de încălzire, plătit retroactiv la Termoelectrica și CET Nord

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans 200 de milioane de lei către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pentru compensarea prețurilor la energia termică acordată consumatorilor vulnerabili, în perioada noiembrie – decembrie 2023. Decizia a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul Dorin Recean, anunță Guvernul.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans alte 100 de milioane de lei către SA ,,CET-Nord”, pentru a oferi compensații la facturile pentru energia termică consumatorilor din municipiul Bălți, pentru perioada noiembrie – decembrie 2023.

Tot astăzi, membrii CSE au decis să aloce 1,9 milioane de lei, din Fondul de intervenție al Guvernului, pentru întreținerea Centrelor de plasament temporar pentru persoanele refugiate. Alte 57,8 milioane de lei vor fi distribuite pentru oferirea stimulentelor financiare unor categorii de angajați din sfera socială și pentru finanțarea măsurilor de asistență socială, acordate copiilor în situații de risc, inclusiv din familiile persoanelor refugiate. Mijloacele financiare au fost acordate din Fondul Națiunilor Unite pentru Copii în Republica Moldova, în baza Memorandumului de înțelegere, semnat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

O altă decizie adoptată vizează extinderea până la 22 decembrie curent a termenului în care operatorul sistemului de transport al energiei electrice va emite către grupurile de echilibrare notele de decontare pentru perioada iunie 2022 – august 2023. Termenul anterior de decontare era stabilit la 30 noiembrie. Totodată, decizia CSE aduce clarificări privind aplicarea contribuției de echitate în cazul în care consumatorii finali de gaze naturale decid să treacă de la furnizorul universal la un furnizor din piața nereglementată. Astfel, decizia CSE clarifică situația în care un consumator poate primi bani de la furnizorul universal de gaze naturale, în cazul în care a înregistrat devieri tarifare pozitive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #căldură #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.