Ajutorul de încălzire, plătit retroactiv la Termoelectrica și CET Nord

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans 200 de milioane de lei către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pentru compensarea prețurilor la energia termică acordată consumatorilor vulnerabili, în perioada noiembrie – decembrie 2023. Decizia a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul Dorin Recean, anunță Guvernul.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans alte 100 de milioane de lei către SA ,,CET-Nord”, pentru a oferi compensații la facturile pentru energia termică consumatorilor din municipiul Bălți, pentru perioada noiembrie – decembrie 2023.

Tot astăzi, membrii CSE au decis să aloce 1,9 milioane de lei, din Fondul de intervenție al Guvernului, pentru întreținerea Centrelor de plasament temporar pentru persoanele refugiate. Alte 57,8 milioane de lei vor fi distribuite pentru oferirea stimulentelor financiare unor categorii de angajați din sfera socială și pentru finanțarea măsurilor de asistență socială, acordate copiilor în situații de risc, inclusiv din familiile persoanelor refugiate. Mijloacele financiare au fost acordate din Fondul Națiunilor Unite pentru Copii în Republica Moldova, în baza Memorandumului de înțelegere, semnat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

O altă decizie adoptată vizează extinderea până la 22 decembrie curent a termenului în care operatorul sistemului de transport al energiei electrice va emite către grupurile de echilibrare notele de decontare pentru perioada iunie 2022 – august 2023. Termenul anterior de decontare era stabilit la 30 noiembrie. Totodată, decizia CSE aduce clarificări privind aplicarea contribuției de echitate în cazul în care consumatorii finali de gaze naturale decid să treacă de la furnizorul universal la un furnizor din piața nereglementată. Astfel, decizia CSE clarifică situația în care un consumator poate primi bani de la furnizorul universal de gaze naturale, în cazul în care a înregistrat devieri tarifare pozitive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #căldură #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.