Ajutorul de încălzire, plătit retroactiv la Termoelectrica și CET Nord

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans 200 de milioane de lei către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pentru compensarea prețurilor la energia termică acordată consumatorilor vulnerabili, în perioada noiembrie – decembrie 2023. Decizia a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul Dorin Recean, anunță Guvernul.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans alte 100 de milioane de lei către SA ,,CET-Nord”, pentru a oferi compensații la facturile pentru energia termică consumatorilor din municipiul Bălți, pentru perioada noiembrie – decembrie 2023.

Tot astăzi, membrii CSE au decis să aloce 1,9 milioane de lei, din Fondul de intervenție al Guvernului, pentru întreținerea Centrelor de plasament temporar pentru persoanele refugiate. Alte 57,8 milioane de lei vor fi distribuite pentru oferirea stimulentelor financiare unor categorii de angajați din sfera socială și pentru finanțarea măsurilor de asistență socială, acordate copiilor în situații de risc, inclusiv din familiile persoanelor refugiate. Mijloacele financiare au fost acordate din Fondul Națiunilor Unite pentru Copii în Republica Moldova, în baza Memorandumului de înțelegere, semnat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

O altă decizie adoptată vizează extinderea până la 22 decembrie curent a termenului în care operatorul sistemului de transport al energiei electrice va emite către grupurile de echilibrare notele de decontare pentru perioada iunie 2022 – august 2023. Termenul anterior de decontare era stabilit la 30 noiembrie. Totodată, decizia CSE aduce clarificări privind aplicarea contribuției de echitate în cazul în care consumatorii finali de gaze naturale decid să treacă de la furnizorul universal la un furnizor din piața nereglementată. Astfel, decizia CSE clarifică situația în care un consumator poate primi bani de la furnizorul universal de gaze naturale, în cazul în care a înregistrat devieri tarifare pozitive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #căldură #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.