Ajutorul de încălzire, plătit retroactiv la Termoelectrica și CET Nord – 300 milioane de lei

01 Dec. 2023, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2023, 18:05 // Actual //  bani.md

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans  200 de milioane de lei către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pentru compensarea prețurilor la energia termică acordată consumatorilor vulnerabili, în perioada noiembrie – decembrie 2023. Decizia a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul Dorin Recean, anunță Guvernul.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans alte 100 de milioane de lei către SA ,,CET-Nord”, pentru a oferi compensații la facturile pentru energia termică consumatorilor din municipiul Bălți, pentru perioada noiembrie – decembrie 2023.

Tot astăzi, membrii CSE au decis să aloce 1,9 milioane de lei, din Fondul de intervenție al Guvernului, pentru întreținerea Centrelor de plasament temporar pentru persoanele refugiate. Alte 57,8 milioane de lei vor fi distribuite pentru oferirea stimulentelor financiare unor categorii de angajați din sfera socială și pentru finanțarea măsurilor de asistență socială, acordate copiilor în situații de risc, inclusiv din familiile persoanelor refugiate. Mijloacele financiare au fost acordate din Fondul Națiunilor Unite pentru Copii în Republica Moldova, în baza Memorandumului de înțelegere, semnat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

O altă decizie adoptată vizează extinderea până la 22 decembrie curent a termenului în care operatorul sistemului de transport al energiei electrice va emite către grupurile de echilibrare notele de decontare pentru perioada iunie 2022 – august 2023. Termenul anterior de decontare era stabilit la 30 noiembrie. Totodată, decizia CSE aduce clarificări privind aplicarea contribuției de echitate în cazul în care consumatorii finali de gaze naturale decid să treacă de la furnizorul universal la un furnizor din piața nereglementată. Astfel, decizia CSE clarifică situația în care un consumator poate primi bani de la furnizorul universal de gaze naturale, în cazul în care a înregistrat devieri tarifare pozitive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!