„Al treilea ochi”! Invenția care va ajuta „zombii smartphone-urilor” să nu se lovească de lucruri

Un „al treilea ochi” este inveția unui tânăr, creată pentru a împiedica oamenii dependenți de telefoanele mobile să se lovească de lucruri în timp ce sunt focalizați pe ecranele lor.

Aceasta este o „soluția satirică” menită să îi facă pe oameni să recunoască cât de mult sunt dependenți de smartphone-uri, spune creatorul.

Designerul industrial sud-coreean Paeng Min-wook, în vârstă de 28 de ani, spune că globul ocular robotizat poate fi legat de fruntea unei persoane, permițându-i să se miște fără a o răni, scrie Sky News.
El a spus că dispozitivul este o „soluție satirică” care, speră, să îi facă pe oameni „să recunoască severitatea dependenței lor de gadget-uri și să se uite înapoi la ei înșiși”.

Dispozitivul – numit „Al treilea ochi” – simte când capul utilizatorului a fost coborât pentru a se uita la telefon și apoi își deschide pleoapa translucidă.

Când persoana se află la unul sau doi metri de un obstacol, al treilea ochi emite un sunet pentru a-i avertiza despre un potențial pericol.

„Deoarece nu putem să ne luăm ochii de pe smartphone-uri, va fi nevoie de un ochi suplimentar în viitor.”

„În zilele noastre, mulți tineri pot nimeri în accidente în timp ce își folosesc telefonul mobil. Acest lucru ar fi bine-venit pentru ei.”

Al treilea ochi folosește un senzor giroscopic pentru a măsura unghiul gâtului utilizatorului și un senzor cu ultrasunete pentru a calcula distanța dintre ochiul robot și obstacole.

Senzorii sunt conectați la un microcontroler open-source cu o singură placă, cu un pachet de baterii.

#robot #al treilea ochi #dependenta #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.