Alegeri în Germania. Cine îi va lua locul Angelei Merkel? Principalii candidați, cu plusuri și minusuri

Sunt trei favoriți pentru ocuparea postului de cancelar la alegerile legislative din Germania, din 26 septembrie 2021: Annalena Baerbock, Armin Laschet și Olaf Scholz, scrie Digi24.

Social-democratul Olaf Scholz, cel mai popular candidat

Oare este o ședință foto cu viitorul cancelar al Germaniei? Cu fiecare oprire pe traseul campaniei, Olaf Scholz pare mai aproape de obiectivul său. Sondajele îl indică drept cel mai popular candidat în cursa pentru desemnarea succesorului Angelei Merkel.

Formațiunea sa, Partidul Social Democrat, face parte din coaliția cu conservatorii lui Merkel. Scholz este actualul ministru de finanțe și adjunctul lui Merkel. Este văzut drept un tip pragmatic și eficient în timpul unei crize. La apogeul pandemiei COVID, ministrul finanțelor a renunțat la strânsul pungii pentru a asigura toți banii necesari și a susținut economia Germaniei.

„Am un plan bun și clar pentru ceea ce trebuie să fac, pentru a mă asigura că avem parte de mai mult respect în societatea noastră și că putem pune bazele economice necesare ca să avem locuri de muncă bune peste 10, 20, 30 de ani de acum înainte”, promite Olaf Scholz, candidatul SPD la fotoliul de cancelar.

În urmă cu doar câteva săptămâni, social-democrații erau mult în urma conservatorilor și chiar a Verzilor. Dar lucrurile au luat altă turnură și social-democrații au trecut brusc pe primul loc în sondaje. Se pare că anii de experiență ai lui Scholz ar putea face diferența.

Armin Laschet, candidatul pe care Angela Merkel și l-ar dori succesor

Armin Laschet e un susținător al unității europene, un catolic dedicat și un iubitor al carnavalului. De patru ani e prim-ministru în Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al Germaniei. Un apropiat al Angelei Merkel, a fost numit în ianuarie lider al Uniunii Creștin-Democratice și a declarat că, mai presus de orice, este adeptul continuității.

„Întreaga Europă urmărește cu atenție ce se întâmplă în Germania și cine va prelua frâiele în această etapă. Și mai sunt și problemele globale, avem nevoie de soluții multilaterale”, a declarat Armin Laschet, candidat CDU/CSU.

Dar este el omul potrivit să devină cancelarul Germaniei?

Sondajele arată că nu mulți germani sunt dispuși să-i încredințeze conducerea celei mai mari economii a Europei. În ultimele săptămâni, sprijinul pentru el și pentru formațiunea conservatoare CDU a scăzut la un nivel record. Cursa electorală merge mai departe. Dar Laschet este hotărât.

Annalena Baerbock, prima candidată a Verzilor la postul de cancelar, a pierdut puncte din cauza gafelor

La cei 40 de ani ai săi, Annalena Baerbock a făcut deja istorie. E primul candidat pe care Verzii l-au desemnat vreodată pentru funcția de cancelar. Ea și partidul au planuri mari de schimbare.

„Am ajuns în momentul în care noi, ca societate, ca țară, putem lua o decizie: continuăm ca de obicei sau îndrăznim să facem o schimbare reală și să ne revitalizăm țara?”, spune Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor.

Baerbock și partidul său militează pentru o solidaritate crescută a Uniunii Europene și, împreună cu Statele Unite, pentru o atitudine mai dură împotriva Rusiei și Chinei. Dar acordă prioritate luptei împotriva încălzirii globale.

În primăvară, timp de câteva săptămâni, Verzii au crescut în sondaje și părea că Baerbock ar avea șanse reale să-i succeadă Angelei Merkel. Dar mai multe gafe i-au anulat punctele câștigate. Chiar și așa, va fi aproape imposibil ca un partid să formeze o coaliție de guvernare fără Verzi. Deci, în orice caz, Annalena Baerbock și partidul ei vor avea un cuvânt de spus în viitorul Germaniei.

#angela merkel #Germania #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.