Alegeri în Germania. Cine îi va lua locul Angelei Merkel? Principalii candidați, cu plusuri și minusuri

Sunt trei favoriți pentru ocuparea postului de cancelar la alegerile legislative din Germania, din 26 septembrie 2021: Annalena Baerbock, Armin Laschet și Olaf Scholz, scrie Digi24.

Social-democratul Olaf Scholz, cel mai popular candidat

Oare este o ședință foto cu viitorul cancelar al Germaniei? Cu fiecare oprire pe traseul campaniei, Olaf Scholz pare mai aproape de obiectivul său. Sondajele îl indică drept cel mai popular candidat în cursa pentru desemnarea succesorului Angelei Merkel.

Formațiunea sa, Partidul Social Democrat, face parte din coaliția cu conservatorii lui Merkel. Scholz este actualul ministru de finanțe și adjunctul lui Merkel. Este văzut drept un tip pragmatic și eficient în timpul unei crize. La apogeul pandemiei COVID, ministrul finanțelor a renunțat la strânsul pungii pentru a asigura toți banii necesari și a susținut economia Germaniei.

„Am un plan bun și clar pentru ceea ce trebuie să fac, pentru a mă asigura că avem parte de mai mult respect în societatea noastră și că putem pune bazele economice necesare ca să avem locuri de muncă bune peste 10, 20, 30 de ani de acum înainte”, promite Olaf Scholz, candidatul SPD la fotoliul de cancelar.

În urmă cu doar câteva săptămâni, social-democrații erau mult în urma conservatorilor și chiar a Verzilor. Dar lucrurile au luat altă turnură și social-democrații au trecut brusc pe primul loc în sondaje. Se pare că anii de experiență ai lui Scholz ar putea face diferența.

Armin Laschet, candidatul pe care Angela Merkel și l-ar dori succesor

Armin Laschet e un susținător al unității europene, un catolic dedicat și un iubitor al carnavalului. De patru ani e prim-ministru în Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al Germaniei. Un apropiat al Angelei Merkel, a fost numit în ianuarie lider al Uniunii Creștin-Democratice și a declarat că, mai presus de orice, este adeptul continuității.

„Întreaga Europă urmărește cu atenție ce se întâmplă în Germania și cine va prelua frâiele în această etapă. Și mai sunt și problemele globale, avem nevoie de soluții multilaterale”, a declarat Armin Laschet, candidat CDU/CSU.

Dar este el omul potrivit să devină cancelarul Germaniei?

Sondajele arată că nu mulți germani sunt dispuși să-i încredințeze conducerea celei mai mari economii a Europei. În ultimele săptămâni, sprijinul pentru el și pentru formațiunea conservatoare CDU a scăzut la un nivel record. Cursa electorală merge mai departe. Dar Laschet este hotărât.

Annalena Baerbock, prima candidată a Verzilor la postul de cancelar, a pierdut puncte din cauza gafelor

La cei 40 de ani ai săi, Annalena Baerbock a făcut deja istorie. E primul candidat pe care Verzii l-au desemnat vreodată pentru funcția de cancelar. Ea și partidul au planuri mari de schimbare.

„Am ajuns în momentul în care noi, ca societate, ca țară, putem lua o decizie: continuăm ca de obicei sau îndrăznim să facem o schimbare reală și să ne revitalizăm țara?”, spune Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor.

Baerbock și partidul său militează pentru o solidaritate crescută a Uniunii Europene și, împreună cu Statele Unite, pentru o atitudine mai dură împotriva Rusiei și Chinei. Dar acordă prioritate luptei împotriva încălzirii globale.

În primăvară, timp de câteva săptămâni, Verzii au crescut în sondaje și părea că Baerbock ar avea șanse reale să-i succeadă Angelei Merkel. Dar mai multe gafe i-au anulat punctele câștigate. Chiar și așa, va fi aproape imposibil ca un partid să formeze o coaliție de guvernare fără Verzi. Deci, în orice caz, Annalena Baerbock și partidul ei vor avea un cuvânt de spus în viitorul Germaniei.

#angela merkel #Germania #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina