Alexandru Munteanu a prezentat mediului de afaceri franco-român oportunitățile de investiții din Republica Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, s-a întâlnit joi, 13 noiembrie, cu reprezentanții comunității de afaceri franco-române, în cadrul unei reuniuni organizate la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER), cu sprijinul CCI France Moldavie. Evenimentul a fost dedicat oportunităților de investiții în Republica Moldova și a reunit membri ai mediului de afaceri, oficiali francezi și reprezentanți ai Camerei din Moldova.

Din delegația oficială a Republicii Moldova au făcut parte vicepremierii Eugen Osmochescu și Vladimir Bolea, șeful Cabinetului prim-ministrului Serghei Diaconu, consiliera Elisaveta Brăguță, ambasadorul Victor Chirilă și reprezentanți ai Ambasadei Republicii Moldova la București.

În fața investitorilor, premierul Alexandru Munteanu a prezentat prioritățile Guvernului în domeniul economic și investițional.

„Avem trei priorități: să aducem Republica Moldova în Uniunea Europeană; să dezvoltăm economia și să atragem investiții; să înțelegem mai bine riscurile și să le gestionăm responsabil”, a declarat șeful Executivului.

El a subliniat deschiderea țării față de mediul de afaceri: „Suntem deschiși pentru business. Veniți în Republica Moldova – o țară mică, dar cu un mare potențial în multe sectoare. Lucrăm ca să ne regăsim împreună în „casa mare”.

Președintele CCIFER, Nicolas Richard, a subliniat importanța cooperării economice trilaterale dintre Franța, România și Republica Moldova și apreciind progresele semnificative realizate de Republica Moldova în parcursul său european.

„Permiteți-mi să vă felicit pentru recenta dumneavoastră numire în această înaltă funcție și să vă mulțumesc pentru că ați ales să includeți, în prima dumneavoastră vizită oficială la București, o întâlnire cu comunitatea noastră de afaceri. Salutăm progresele înregistrate de țara dumneavoastră în parcursul european – de la obținerea statutului de țară candidată, în iunie 2022, până la reformele recente din domeniile economic, energetic și social”, a declarat acesta.

Totodată, el a subliniat importanța cooperării trilaterale dintre Franța, România și Republica Moldova în dezvoltarea unei regiuni competitive și orientate spre UE.

La rândul său, Emmanuel Skoulios, președintele CCI France Moldavie, a evidențiat rolul Camerei în promovarea investițiilor franceze în Moldova.

„Ne bucură că Prim-Ministrul Moldovei a stat la originea înființării CCI France Moldavie și că împreună am evocat nevoia extinderii prezenței economice franceze în Republica Moldova. (…) Sper ca, în viitorul apropiat, să putem organiza o misiune economică franceză la Chișinău”, a declarat Skoulios.

CCIFER reunește peste 600 de membri activi în domenii-cheie precum energie, transport, infrastructură, sănătate, agricultură și tehnologie. Mai multe companii membre sunt deja prezente în Republica Moldova, printre ele Romcarton, Mazars, Orange, UP și Lagardère Travel Retail, contribuind la dezvoltarea economică și la transferul de expertiză.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România marchează în 2026 trei decenii de activitate și rămâne una dintre cele mai puternice organizații de business din regiune, conectată la o rețea internațională de 120 de camere în 98 de țări.

#CCIFER #munteanu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.