Americanii cer un acord a celor mai puternice țări pentru măsuri care să blocheze exporturile ieftine din China

24 Mai 2024, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 10:23 // Actual //  bani.md

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat joi că doreşte ca economiile de piaţă să prezinte ”un zid de opoziţie” faţă de China în privinţa politicilor sale industriale conduse de stat, o problemă cheie care va fi discutată la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din G7 de săptămâna aceasta, transmite Reuters.

Yellen a mai spus într-o conferinţă de presă că doreşte un acord general asupra conceptului” de la miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale, cu privire la un plan de folosire a veniturilor din aproximativ 300 de miliarde de dolari în active ruseşti îngheţate, care ar putea oferi Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, dincolo de 2025.

Cele două subiecte vor domina o întâlnire a miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale în nordul Italiei, de vineri şi sâmbătă.

Yellen a spus că multe ţări dincolo de democraţiile industriale avansate din G7 sunt îngrijorate de suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte industrii strategice, inclusiv Mexic, India şi Africa de Sud.

Fără schimbări în politica chineză, inclusiv o trecere de la creşterea producţiei la creşterea cererii interne, Yellen a spus că economiile bazate pe piaţă se confruntă cu un val de exporturi ieftine din China, care va ameninţa viabilitatea producătorilor lor.

Ea a spus că nu le cere ţărilor să oglindească tarifele SUA sau să-şi coordoneze îndeaproape răspunsurile în materie de politică comercială.

”Dar trebuie să fim uniţi şi să trimitem un mesaj unificat Chinei. Deci trebuie să înbţeleagă că nu este doar o ţară care simte acest lucru, ci că se confruntă cu un zid de opoziţie faţă de strategia pe care o urmăresc”, a spus Yellen.

Ea a spus că oficialii G7 vor discuta răspunsurile şi preocupările lor care să fie prezentate la Beijing.

Apelul lui Yellen la unitatea G7 faţă de China vine imediat după ce administraţia Biden a anunţat noi tarife mari pentru vehiculele electrice, bateriile, panourile solare şi alte produse din China, în încercarea de a proteja investiţiile americane pentru a dezvolta aceste industrii acasă.

Unele dintre aceste taxe superioare vor intra în vigoare la 1 august.

Yellen a cerut săptămâna aceasta ca SUA şi Europa să răspundă la suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte sectoare cheie ”într-un mod strategic şi unit”, pentru a menţine viabilitatea producătorilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Yellen a spus că, dacă miniştrii G7 pot conveni asupra unui concept privind veniturile din activele ruseşti îngheţate, ei vor petrece timpul înainte de un summit liderilor G7 din Puglia, de la mijlocul lunii iunie, pentru a perfecţiona detaliile.

Alţi participanţi au mai spus că este puţin probabil ca detaliile unui astfel de împrumut să nu fie stabilite în această săptămână.

Yellen a adăugat că, deşi s-a discutat o cifră de 50 de miliarde de dolari, nu au existat decizii cu privire la mărimea unui potenţial împrumut acordat Ucrainei, care ar fi susţinut de câştiguri de aproximativ 3,5 miliarde de dolari.

”Aceasta este o sursă sigură de finanţare şi este important ca Rusia să realizeze că nu vom fi descurajaţi să sprijinim Ucraina din lipsă de resurse”, a spus Yellen.

Finanţarea ar putea susţine Ucraina şi după 2025, deoarece Ucraina are acum un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari SUA şi aproximativ 50 de miliarde de dolari din partea UE.

Miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească sâmbătă cu ministrul ucrainean de Finanţe Serhiy Marchenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.