Americanii cer un acord a celor mai puternice țări pentru măsuri care să blocheze exporturile ieftine din China

24 Mai 2024, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 10:23 // Actual //  bani.md

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat joi că doreşte ca economiile de piaţă să prezinte ”un zid de opoziţie” faţă de China în privinţa politicilor sale industriale conduse de stat, o problemă cheie care va fi discutată la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din G7 de săptămâna aceasta, transmite Reuters.

Yellen a mai spus într-o conferinţă de presă că doreşte un acord general asupra conceptului” de la miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale, cu privire la un plan de folosire a veniturilor din aproximativ 300 de miliarde de dolari în active ruseşti îngheţate, care ar putea oferi Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, dincolo de 2025.

Cele două subiecte vor domina o întâlnire a miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale în nordul Italiei, de vineri şi sâmbătă.

Yellen a spus că multe ţări dincolo de democraţiile industriale avansate din G7 sunt îngrijorate de suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte industrii strategice, inclusiv Mexic, India şi Africa de Sud.

Fără schimbări în politica chineză, inclusiv o trecere de la creşterea producţiei la creşterea cererii interne, Yellen a spus că economiile bazate pe piaţă se confruntă cu un val de exporturi ieftine din China, care va ameninţa viabilitatea producătorilor lor.

Ea a spus că nu le cere ţărilor să oglindească tarifele SUA sau să-şi coordoneze îndeaproape răspunsurile în materie de politică comercială.

”Dar trebuie să fim uniţi şi să trimitem un mesaj unificat Chinei. Deci trebuie să înbţeleagă că nu este doar o ţară care simte acest lucru, ci că se confruntă cu un zid de opoziţie faţă de strategia pe care o urmăresc”, a spus Yellen.

Ea a spus că oficialii G7 vor discuta răspunsurile şi preocupările lor care să fie prezentate la Beijing.

Apelul lui Yellen la unitatea G7 faţă de China vine imediat după ce administraţia Biden a anunţat noi tarife mari pentru vehiculele electrice, bateriile, panourile solare şi alte produse din China, în încercarea de a proteja investiţiile americane pentru a dezvolta aceste industrii acasă.

Unele dintre aceste taxe superioare vor intra în vigoare la 1 august.

Yellen a cerut săptămâna aceasta ca SUA şi Europa să răspundă la suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte sectoare cheie ”într-un mod strategic şi unit”, pentru a menţine viabilitatea producătorilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Yellen a spus că, dacă miniştrii G7 pot conveni asupra unui concept privind veniturile din activele ruseşti îngheţate, ei vor petrece timpul înainte de un summit liderilor G7 din Puglia, de la mijlocul lunii iunie, pentru a perfecţiona detaliile.

Alţi participanţi au mai spus că este puţin probabil ca detaliile unui astfel de împrumut să nu fie stabilite în această săptămână.

Yellen a adăugat că, deşi s-a discutat o cifră de 50 de miliarde de dolari, nu au existat decizii cu privire la mărimea unui potenţial împrumut acordat Ucrainei, care ar fi susţinut de câştiguri de aproximativ 3,5 miliarde de dolari.

”Aceasta este o sursă sigură de finanţare şi este important ca Rusia să realizeze că nu vom fi descurajaţi să sprijinim Ucraina din lipsă de resurse”, a spus Yellen.

Finanţarea ar putea susţine Ucraina şi după 2025, deoarece Ucraina are acum un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari SUA şi aproximativ 50 de miliarde de dolari din partea UE.

Miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească sâmbătă cu ministrul ucrainean de Finanţe Serhiy Marchenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.