Americanii cer un acord a celor mai puternice țări pentru măsuri care să blocheze exporturile ieftine din China

24 Mai 2024, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 10:23 // Actual //  bani.md

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat joi că doreşte ca economiile de piaţă să prezinte ”un zid de opoziţie” faţă de China în privinţa politicilor sale industriale conduse de stat, o problemă cheie care va fi discutată la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din G7 de săptămâna aceasta, transmite Reuters.

Yellen a mai spus într-o conferinţă de presă că doreşte un acord general asupra conceptului” de la miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale, cu privire la un plan de folosire a veniturilor din aproximativ 300 de miliarde de dolari în active ruseşti îngheţate, care ar putea oferi Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, dincolo de 2025.

Cele două subiecte vor domina o întâlnire a miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale în nordul Italiei, de vineri şi sâmbătă.

Yellen a spus că multe ţări dincolo de democraţiile industriale avansate din G7 sunt îngrijorate de suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte industrii strategice, inclusiv Mexic, India şi Africa de Sud.

Fără schimbări în politica chineză, inclusiv o trecere de la creşterea producţiei la creşterea cererii interne, Yellen a spus că economiile bazate pe piaţă se confruntă cu un val de exporturi ieftine din China, care va ameninţa viabilitatea producătorilor lor.

Ea a spus că nu le cere ţărilor să oglindească tarifele SUA sau să-şi coordoneze îndeaproape răspunsurile în materie de politică comercială.

”Dar trebuie să fim uniţi şi să trimitem un mesaj unificat Chinei. Deci trebuie să înbţeleagă că nu este doar o ţară care simte acest lucru, ci că se confruntă cu un zid de opoziţie faţă de strategia pe care o urmăresc”, a spus Yellen.

Ea a spus că oficialii G7 vor discuta răspunsurile şi preocupările lor care să fie prezentate la Beijing.

Apelul lui Yellen la unitatea G7 faţă de China vine imediat după ce administraţia Biden a anunţat noi tarife mari pentru vehiculele electrice, bateriile, panourile solare şi alte produse din China, în încercarea de a proteja investiţiile americane pentru a dezvolta aceste industrii acasă.

Unele dintre aceste taxe superioare vor intra în vigoare la 1 august.

Yellen a cerut săptămâna aceasta ca SUA şi Europa să răspundă la suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte sectoare cheie ”într-un mod strategic şi unit”, pentru a menţine viabilitatea producătorilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Yellen a spus că, dacă miniştrii G7 pot conveni asupra unui concept privind veniturile din activele ruseşti îngheţate, ei vor petrece timpul înainte de un summit liderilor G7 din Puglia, de la mijlocul lunii iunie, pentru a perfecţiona detaliile.

Alţi participanţi au mai spus că este puţin probabil ca detaliile unui astfel de împrumut să nu fie stabilite în această săptămână.

Yellen a adăugat că, deşi s-a discutat o cifră de 50 de miliarde de dolari, nu au existat decizii cu privire la mărimea unui potenţial împrumut acordat Ucrainei, care ar fi susţinut de câştiguri de aproximativ 3,5 miliarde de dolari.

”Aceasta este o sursă sigură de finanţare şi este important ca Rusia să realizeze că nu vom fi descurajaţi să sprijinim Ucraina din lipsă de resurse”, a spus Yellen.

Finanţarea ar putea susţine Ucraina şi după 2025, deoarece Ucraina are acum un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari SUA şi aproximativ 50 de miliarde de dolari din partea UE.

Miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească sâmbătă cu ministrul ucrainean de Finanţe Serhiy Marchenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Aug. 2026, 09:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Aug. 2026, 09:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!