Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.