Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.