Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.