Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.