Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la carburanți continuă să crească accelerat în Republica Moldova, iar cea mai dură lovitură o primește din nou motorina. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit pentru perioada 7–9 martie un preț maxim de 22,87 lei pentru un litru de motorină, cu 63 de bani mai mult decât ziua precedentă. În același timp, benzina A95 va costa 24,54 lei pe litru, cu 21 de bani mai scumpă.

Creșterea devine și mai dramatică dacă este comparată cu prețurile de la începutul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În weekend, motorina era vândută cu 20,72 lei/litru, iar benzina costa 23,75 lei/litru. Astfel, în decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.

Scumpirea rapidă a motorinei este considerată una dintre cele mai periculoase pentru economie, deoarece acest carburant este utilizat masiv în agricultură, transport și industrie. Orice creștere bruscă se transmite rapid în costurile de producție și, implicit, în prețurile produselor și alimentelor. Președinta Maia Sandu nu a exclus că creșterile prețurilor din domeniul energetic ar putea provoca o scumpire a produselor și mărfurilor.

Situația este complicată și la nivelul rezervelor. Republica Moldova dispune de stocuri de motorină pentru aproximativ 12 zile, iar cele de benzină acoperă puțin peste 20 de zile de consum, a declarat anterior ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Pe fondul tensiunilor regionale și al incertitudinilor de pe piața energetică, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, începând cu 4 martie. Decizia prevede reguli stricte pentru gestionarea carburanților: exportul produselor petroliere din Portul Giurgiulești este permis doar dacă sunt asigurate stocuri interne minime de siguranță, iar reexportul carburanților importați anterior a fost interzis.