Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #spionaj #soft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pragul pentru constatarea poziției dominante ar putea fi redus de la 50% la 40%, iar Consiliul Concurenței va primi competențe extinse în materie de control al concentrărilor, inspecții și aplicare a sancțiunilor, potrivit proiectului de lege prin care este modificată legislația în domeniul concurenței.

Documentul vizează armonizarea cadrului național cu regulamentele Uniunii Europene privind aplicarea normelor antitrust și controlul concentrărilor economice.

Una dintre cele mai importante modificări este redefinirea poziției dominante. Pe lângă reducerea pragului de la 50% la 40%, proiectul stabilește expres că poziția dominantă „rezultă dintr-o combinație de mai mulți factori”, iar evaluarea va ține cont de structura pieței, presiunea concurenților existenți, posibilitatea intrării pe piață a unor competitori noi și puterea de negociere a clienților.

Sunt introduse reguli noi și pentru concentrările economice. Notificarea unei fuziuni sau achiziții va fi considerată „efectivă” doar dacă informațiile prezentate sunt complete și corecte. Documentul prevede că notificarea trebuie să includă formularul de notificare, documentele justificative, nota privind cifra totală de afaceri și dovada plății taxei de examinare, iar „informațiile trebuie să fie corecte și complete”. Consiliul Concurenței va avea la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a confirma caracterul efectiv al notificării sau pentru a solicita completări. Termenul de examinare poate fi prelungit până la 40 de zile lucrătoare în faza inițială și până la 105 zile lucrătoare în faza investigației aprofundate, în cazul în care întreprinderile își asumă angajamente pentru a înlătura îngrijorările de concurență. În situația în care autoritatea nu adoptă o decizie în termenul prevăzut de lege, concentrarea se consideră compatibilă cu mediul concurențial.

Proiectul reglementează mai detaliat și inspecțiile. Consiliul Concurenței va putea efectua controale la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică, în baza unui ordin emis de președinte, care va indica scopul și obiectul inspecției, data începerii acesteia, sancțiunile aplicabile și dreptul de contestare în instanță. Pentru inspecțiile desfășurate în alte spații decât sediile companiilor, inclusiv în locuințe, va fi necesar atât ordinul președintelui Consiliului Concurenței, cât și o încheiere a instanței de judecată privind autorizarea inspecției. Instanța urmează să se pronunțe asupra cererii în termen de cel mult 48 de ore.

În materie probatorie, Consiliul Concurenței va putea utiliza înscrisuri, declarații orale, mesaje electronice și orice alte informații, indiferent de forma sau suportul pe care sunt stocate. Sunt introduse și prevederi privind avertizorii de concurență, ale căror informații pot sta la baza inițierii procedurilor, cu protejarea identității acestora.

Totodată, suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței va putea fi dispusă de instanță doar cu plata unei cauțiuni de 35% din valoarea sancțiunii sau prin prezentarea unei garanții bancare.