Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #spionaj #soft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un protest spontan a avut loc vineri la rafinăria Petromidia din Năvodari, cea mai mare din România, unde câteva zeci de angajați s-au adunat în zona clădirii administrative, nemulțumiți de stadiul negocierilor salariale. Acțiunea s-a desfășurat fără incidente, iar activitatea rafinăriei nu a fost afectată semnificativ.

Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat că oamenii sunt nemulțumiți, deoarece oferta prezentată de conducere nu prevede majorări salariale, ci doar acordarea unor bonusuri. Negocierile nu sunt încheiate, iar o nouă rundă de discuții cu administrația companiei era programată în cursul zilei.

Într-o reacție oficială, KMG International (Rompetrol) a transmis că salariul mediu net al angajaților de pe platforma Petromidia depășește 10 900 de lei (aproximativ 2 200 de euro) pe lună, sumă influențată de munca în schimburi, sporuri și ore suplimentare, la care se adaugă beneficii precum prime, asigurări medicale, servicii medicale private, programe de formare și transport asigurat.

Compania susține însă că nu își poate permite o majorare salarială generală în 2026, invocând presiunea fiscală ridicată și situația financiară dificilă. Potrivit KMGI, rafinăria operează de câțiva ani într-un „cadru fiscal excepțional și împovărător”, iar la finalul anului 2025 datoria Rompetrol Rafinare ar fi ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de finalul lui 2022. În același timp, pierderile financiare acumulate ar depăși 1,2 miliarde de dolari.

Reprezentanții companiei afirmă că o majorare salarială colectivă solicitată de sindicat ar avea un impact anual de peste 21 de milioane de dolari începând din 2026, ceea ce, în actualul context fiscal și financiar, ar pune în pericol stabilitatea operațională și locurile de muncă. KMGI susține că va putea reanaliza indexările salariale abia după 2027, în funcție de evoluția cadrului economic și legislativ.

Petromidia are un rol important pe piața energetică din România, operând aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și asigurând o parte semnificativă din consumul intern de carburanți. Grupul KMGI deține operațiuni și în Republica Moldova, unde Rompetrol este unul dintre principalii importatori și comercianți de produse petroliere.