Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #spionaj #soft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.