Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #spionaj #soft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.