Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #spionaj #soft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.